Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

Saturn

2 min lectură·
Mediu
Din cer nocturn, cade vestitul
Flămând de glorie - neiubitul
Arhanghelul speranței noastre
Împodobind tărâmul cu zestre.
Saturn, ce spintecă ca zarea
Cu coasa-i nebuloasă marea
Îl împunge pe arhanghel
Cu vârful armei de oțel.
Îngerul, purtat de dorul luptei
Se-neaca în ocean de haos
Cu pumnul strâns curgând în jos
Din ape cu țărâna ei.
Răbdarea, calmul și speranța
Degeaba sunt pe lume - clanța
Spre rai a fost împinsă
Iubirea a fost de mult stinsă.
"Dar ce-i iubirea?! Nemurirea!
Este răspunsul ce îl caut
Din cărțile ce le-am născut
Răscumpăr prin ea fericirea."
Zicând prin glasul minții - văzul
Arhanghelului-i se-ncețoșă,
Cum poate creatura lucra așa,
Cu cărți pe care le va citi fiul?!
"Pesemne fiul va tot știi
Că-n lume conduc numai așii"
Răspunde Anghel foarte epic
Scoțând din teacă lama câte-un inc.
"Străluce, tu, credință moartă
Sub a lumii întinsă soartă,
Te proclam spre nemurire
Ca să dai lumii de știre".
Și-l împinge către zid
"Pofta acum ți-o ucid"
Gropi adânci descind din vid
Spre Anghel și îl surprind.
Aparent, dar sabia,
Strălucea precum o stea,
Dar străpungeri de belea
Găureau armura sa.
"Unde ești tu sănătate?
Absența să te ajute
Căci în lipsa ei fac multe
Chiar din tine țes o punte".
Bestia ce-i scoate cu ața
Din sânge lui Anghel viața
Luminată e de firea
Sabiei ce strălucea.
"Vai ce armă dereglată
În afara nevoii-i aftă
Tu care ești fire curătă
O mânuiești de zici că-i artă".
Cu trupul mântuit de stele
Creaturii-i vânează mâinile
Întors, decis aruncă spre ele
Invocând o ploaie de inele.
Luminoase, glorioase
Spre gâtul bestiei nearse
Și cu aripile-i sfinte
Se împinge spre morminte.
Iar cu pieptul sfâșiat spre cer
Se-nalță în al coasei mister
Plătind cu globule de fier
Tribut nopții și al său ger.
Și cum ea din rău se-ncarcă
Pe arhanghel ni-l despică
Metamorfozat în stele
Sub esență de mărgele.
Va mai trece înc-un secol
Și-un arhanghel va ieși din gol
Reîncarnarea sa-i vestită
Lumii și e proslăvită.
061590
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
332
Citire
2 min
Versuri
72
Actualizat

Cum sa citezi

Firca Dacian Andrei. “Saturn.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/firca-dacian-andrei/poezie/14166859/saturn

Comentarii (6)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@ioan-postolache-doljestiIP
vezi ce faci măcar cu primul vers din strofa 2
că-i de "cacauă" rău de tot. în rest
nu mă prnunţ, nu vreau să-ţi tai elanul...
succes şi la mai bine,Ioan.
0
@ioan-postolache-doljestiIP
scuze, pronunţ în loc de prnunţ.
e rândul tău acum. Ioan.
0
FA
Firca Dacian Andrei
Salut Ioan!
”Saturn” e un nume, nu mă refer la planeta Saturn.
Legat de primul vers din strofa a 2-a, se continuă cu al doilea, pe principiul: Zarea este cea care spintecă//daca te uiți de jos în sus//undeva încetează marea și apare linia orizontului ca și cum n-ar fi existat niciodată posibilitatea inundării cerului cu firicele de apă.
Oricum, mulțumesc pentru urări și dacă mai sunt persoane care nu sunt de acord cu această metaforă, o să o modific cu drag pentru a eficientiza textul!
Iar pentru că ai menționat ”măcar”, recunosc, poezia nu este stilizată, deoarece am vrut să transmit un sentiment de luptă inefabilă și mitică. Cam asta e ideea.
Mulțumesc încă o dată și te mai aștept cu păreri!
0
@ioan-postolache-doljestiIP
"cacaua" între ghilimele
mai lesne să observi cacofonia,
în rest, cu voia ta îl iau
pe "măcar" de urechi şi-l scot din frază...
Ioan.
0
@iulia-elizeIE
Distincție acordată
Iulia Elize
”Cu pumnul strâns curgând în jos
Din ape cu țărâna ei.”

”Versul” ăsta, tot, de fapt al doilea vers, cu o legare mai bună pe primul vers, la primul aș modifica, dar îl bate pe Eminescu.... Nu e rău nici primul, bate un pic ciudat, dar totuși îmi pare ok... În josul câmpiei, al dealului, al cărării...

Sper că nu se supără nimeni pentru că dau stea exact pentru imaginea asta. În rest, poți lucra mai mult pe versuri...


Cu pumnul strâns curgând în jos
Din ape, cu țărâna ei...

Foarte frumos, te-aș cita prin oricare carte de-a mea, ca motto. Foarte frumos. Foarte foarte frumos. Ți-a scris, azi, un scriitor de 28 de cărți, să mai găsești chestii de-astea foarte tari...
0
@liviu-ioan-muresanLM
Liviu-Ioan Muresan
asonanțe, prozodie deficitară, o cacofonie ce zgîrîie urechea poetică. Așa nu! E mult de muncă aici, dacă nu ai simțul melodic la tine.
0