Poezie
rouă
1 min lectură·
Mediu
Când noaptea își adoarme
aroma de cafea peste noi,
eu curg în lumea în care-mi ești aievea,
unde îți pot șopti săruturi și atinge cald gânduri.
Când mă trezesc, ascult cum crește
roua pe firele de iarbă,
întinsă cu sufletul spre cer,
cu ochii spre lumina dimineții.
032.908
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- firan mihaela
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 47
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 8
- Actualizat
Cum sa citezi
firan mihaela. “rouă.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/firan-mihaela/poezie/1747841/rouaComentarii (3)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
MO
MOMatei Octavian✓
poezia asta imi face pofta sa privesc rasaritul. ultimele doua versuri din prima strofa imi par un pic fortate..dar asta e doar parere mea ...mai trec.numai de bine.
0
RAparca simt aroma cafelei de dimineta! Un fel de alintaroma..este poemul asta al tau! ceea ce, daca stau si ma gandesc, nu e rau deloc!
0
FMMulțumesc mult de trecere și de cuvintele frumoase! Vă mai aștept...
0