Poezie
Pamflet pentru Elena Udrea și cocoșii ei
4 min lectură·
Mediu
I
Fuga din Pleșcoi
De ce te-ai dus de lângă ei,
De ce te-ai dus de-acasă?
Ai fi rămas lângă purcoi
Sergent de zi la coasă.
Spune cinstit că te-ai ușchit
Nu merge, lumea știe,
Asta era mai nimerit:
Aveai o strategie.
Aveai decorul cu zăvoi,
Era frumos acasă,
Aveai cârnații de Pleșcoi,
Șorici, molan pe masă.
N-ai vrut să stai nici lângă oi
N-o spun cu răutate,
Erai primarul de Pleșcoi,
Un om cu greutate
In fânul de curând cosit
Mai recoltai câte-un iubit,
Și tot acolo deseori,
Mai zămisleai copii din flori.
Și din celestele iubiri
Ai fi rămas cu moșteniri,
N-aveai probleme-n satul tău
Acolo nu-i cu ADN-eu.
II
Te aerai cu transperante
N-aveai catrene-n variante,
Dar nu era niciun mister
Cu muza mea eram șomer.
Aveai acasă un cocoș
Modest, cu ciocul mic,
Cel cu statut era fălos
Dar nu călca …un pic.
O fi călcat și el vreodată
Pe când era bunica fată,
Acuma sigur a scăpat,
El calcă, doar la…figurat!
E rău in cerul gurii
Ãsta nu e un mister,
O greșeală a naturii
Și un zgârcit până la cer.
Cocoșul tău, lumea il știe
Că are burtă și chelie,
Ca un frizer cu mandolină,
Și-o mare de slănină…fină!
III
Calitatea managerului, a cocoșului
cu identitate(statut).
E gras, dar nu și idiot,
Baștan, sau poate, mafiot.
Pe mine asta mă-nfioară,
El a furat un sfert din țară.
C-un efort de semnătură
Fără martori dimprejur,
Vedem delta cum se fură
Și cinci coaste de azur.
E o treabă de șmenari
Cu tranzacții pe dolari,
Din mâinile lui”gingașe”
Ies profituri uriașe.
Știe șmenul fiecare
Furtu-i computerizat,
Conștiinta-i de vânzare
Arta e de cumpărat.
Toată lumea asta știe
Furtu-i computerizat,
Bucureștiu-i de vânzare
Pe imensa datorie…
Nimeni nu-i face reproș
C-asta-i țara lui Cocoș,
Versat de ințepenești
Fură de incremenești.
Cu trei martori și-o sentință
N-ai nimic pe conștiință,
“Sunt sigur c-ai dovedit:
Domn-Cocoș e om cinstit!”
IV
Convenție cu Don’Cocoș
Ei s-au ințeles așa…
Ea să facă tot ce vrea
Fără să-și mai deie coate,
El să facă..dacă poate.
(G.Zarafu)
Când domn’Cocoș e lângă tine
Iți bate inima la fel,
Tu știi asta foarte bine,
Dar numai tu știi pentru cine.
V
Noul Cocoș.
Noul Cocoș e marinar,
Lup de mare, fără barbă,
E spirit mare, om cu har,
Găina-l bagă-n buzunar.
Noul Cocoș e mai fălos,
Stilat și mare arătos,
Lumea asta bine-l știe:
Este cocoșul…generos.
VI
Fixează interlocutorul,
Lascivă-l bagă pe sub gene,
Topit de clipele de lene,
Ea-și proiectează viitorul.
Seducția a dat-o Iosefina
Cu ea l-a cucerit pe Bonaparte,
Cu ea Elena vrea să fie prima
Prima vedetă printre “Cleopatre.”
Fire senzaționalistă
Și expertă traseistă,
O incifrată la pătrat.
Asta știe orisicare:
Onoarea e de cumpărat,
Demnitatea-i de vânzare.
Visul
După strofele lui
Ion Minulescu.
Iată vina mea de-aseară
A fost vină literară,
Și de-atuncea doamne sfinte
Sunt epigramist cuminte.
Siestă epigramatică de la
confrații mei de strofe.
Tentația femeii.
“Vai,capul mi-am pierdut” a zis
Când a greșit intâia oară….
Probabil că l-a regăsit
Căci s-a grăbit să-l piardă iară!
N. Burlănescu.
Virtutea.
O , fetelor, virtutea nu e
Decât un inger ce vă suie
Deasupra lumii de păcate,
In care-apoi cădeți mai toate.
Const. C. Brăiescu.
Femeia.
Femeia-i sfântă, ne dă zile
Grăiește-o cugetare-adâncă,
Cu ințelesuri mai subtile:
Ne dă, dar ni le și mănâncă!
Cornel Pop
Adeseori ii vine greu
Chiar dânsei să se recunoască,
Că-n viață a schimbat mereu
Adesea, mască după mască!
Andrei Popa.
Lipitoarea și femeia.
Lipitoare e femeia
Zise un nebun odată,
Vai,sărmana lipitoare
Cu ce-i ea asemănată.
Decât sângele cel negru
Þi-l răpește lipitoarea,
Dar femeia-ți ia averea
Mintea, banii si onoarea!.
G.Cosbuc.
0136
0
plictisitoare la citit
doar atât