Noua apocalipsă- Lucrare umoristică în mai multe reprize și cu mai mulți \"autori\"

Introducere Trăind nostalgia scurtisimelor de altădată și aderența cititorilor la ea, m–am întors sub o formă mai șmecherită la stilistica mea de atunci, am făcut doar proză scurtisimă care nu-i prea scurtisimă, dar totuși am salvat situația și o dau în reprize pe care le numesc tot părți. Protagoniștii mei spirituali sunt: Bogdănel Stoicescu în vârstă de 17 ani neîmpliniți, încă elev mediocru, Mircea Badea care este nepotul meu spiritual și aproximativ vecin, și șeful meu de rubrică, marele cârcotaș Laurențiu Orășanu. Omul acesta muncește de-nțepenește, știe tehnică literară de-ncremenești, fapt pentru care mă fac eu că plouă, nu-l provoc și nu răspund la provocări. Apocalipsa în general Este o știință nouă, nu cea cunoscută de noi de la taica Noe și arca lui, ci una modernizată și mai ales mondenă. Păi ce, v-ați fi putut aștepta ca Dumnezeul nostru și subalternul său timpul să uzeze de aceeași metodă și stilistică de acum multe mii de ani? S-au plictisit de ele că-s vechi și prăfuite. Așa că domnilor și doamnelor, trebuia să vă așteptați la o înnoire, adică la apocalipsa pe care o trăim în fiecare zi, asta de zi cu zi, și pe care eu am numit-o: noua apocalipsă pe care o vedeți, o simțiți și o evaluați. Înnoirile lui Bogdănel De peste un an mă bate la cap și-mi spune: „tataie ești învechit”, înnoiește-te pe internet că dă bine, faci economie de timp și scapi de nodul de pix la deget, pentru asta o să-mi mulțumești. N-aveam nici un motiv să-l contest, era și este un mare șmecher, că el vroia de fapt să se înnoiască odată cu mine. Așa se face că atunci când plecam la dentist cu nevastă-mea, îndrăgostit de scriitura lui Atropa Belladona mi-a suflat și mie la ureche ce-i aia Agonia. net, pe care el a numit-o primul Academia Agonia. net, că-i mort după ea, și că atunci când i-am dat liber în lipsa mea, mi-a făcut comentarii care au intrat la off-topic. El mi-a făcut 5 off topic-uri și eu unul. Al doilea protagonist- Mircea Badea Așa-i cu copiii ăștia, dacă nu-i bați de mici, și-o iau în cap; e inteligent, are haz, e un nostalgic al peisajelor și nu uită de amintirile sale. Este vorba de perioada când avea 14 ani și trăgea cu praștia-n vrăbii, nu greșea niciodată, zicea că trage numai în aripi și cam așa era, le culegea din iarbă, le făcea câte-o poezie și le cânta, se considera iertat, amintire pe care m-a rugat s-o consemnez aici. Perioada lui de nostalgie se referă la cea când stătea cu gura căscată la Bebe Cazma care s-a prăpădit recent în vârstă de 93 de ani și care era un foarte bun narator în vorbe mici, narator care era \"secondat\" de regretatul maestru Colea Răutu căruia-i spunea: săru’ mâna maestre. Colea Răutu l-a-nvățat și pe Mircea Badea ce-nseamnă prețul demnității la care realizatorul emisiunii „În gura presei „ nu va renunța niciodată. Am omis să vă spun cea mai stupidă afirmație făcută de ciumpalaci și anume: că Mircea Badea ar fi fost înainte de-\'89 securist când țipa-naivitatea, copilăria și inocența în el și repet, avea micuțul numai 14 ani. Subsemnatul Sunt și eu protagonist ca și ei, unul care iau poantele și spiritul de la ei și le bag pe jocuri de nuanțe și de imagini artistice. Ca să nu mă lungesc prea mult și să-mi țin cititorii aproape, mă opresc deocamdată aici iar restul textelor legate de apocalipsă le arăt separat în părți.