Mediu
Þeparii care-și depun averile
în băncile străine.
Firme ventuză, firme căpușă,
Firme fantomă, firme pirat,
Azi falimentul bate la ușă
Căci banul public l-au decimat.
În lumea asta-ngrozitoare
De mulți țepari și mafioți,
Trimit săgeți otrăvitoare,
Dar, nu-i pot înțepa pe toți.
Pen\'că-n justiția română
Îi ține la răcoare-o lună,
Apoi, după eliberare,
Duc munți de bani peste hotare.
Șpaga românească bate la fund
bacșișul turcesc.
De îi căutați bine-nvelișul,
\'Nainte stimulent era bacșișul,
El nu fusese-un obicei obscur
Ci, importat direct de la Stambul.
Însă în țara noastră dragă,
Bacșișu-i pitic față de șpagă,
Că obiceiul nostru românesc
Face pitic bacșișul cel turcesc.
Că șpaga leagă și dezleagă prietenii,
Cu ea pătrunzi ușor în primării,
Cu ea nu ești un oarecare
Obții oricând, orice, de ai parale.
Aristocrația lichelelor.
Au debutat în alba neagra
Au continuat cu șmenul,
Fac la bani murdari cu trenul
Mai iute decît eu, catrenul.
Numele lor e prin ziare
Și-s toți cu inima de fiare,
Dar să-i listez, e o prostie
Că toată România-i știe.
Deși-s rechini și criticați
Nu e ușor să cadă-n plasă,
Că se pretind aristocrați,
Dar, scaunelor ce le pasă.
001431
0