Credinta

Am calcat incet in urma lui. Si-n urma mea am sters pasii pentru ca nu vroiam sa mai vina dupa mine nimeni. Am calcat incet, cred, in urma lui si-am incercat sa-i fac pe ceilalti s-o ia pe cai gresite, m-am prefacut ca merg in alte parti, am schitat alte directii. Credeam ca merg in urma lui si mi-a fost frica c-am sa-i aud pe ceilalti in urma mea si de aceea am inceput sa alerg. Am fugit luindu-ma dupa o urma de pasi si i-am auzit pe ceilalti cum alearga in urma mea. Am ajuns la capatul urmei. La capat nu era nimeni. Oare ceilalti stiu, oare cred? Doamne, ce-i in urma mea? Am inceput sa alerg inapoi, sa strig, sa le spun ca-i o urma falsa, c-alta-i urma lui. Nu m-au crezut. M-au aruncat la pamint si-au calcat peste mine mai departe, stergind in spatele lor urmele, sa nu mai vina s-altii.