fdvgg

ms pt trecere ananas.
ma bucur ca ti-au placut versurile:)

titlul mi se pare ca nu e deloc potrivit. nu stiu de ce, dar imi aminteste de o poema- parodie de-a lui Cartarescu.despre poezie nu iti pot spune prea multe acum, sunt in graba.

imi place al doilea si al treilea vers pentru imaginea si starea pe care o redau.m-am gandit si eu la titlu, poate gasesti altceva. daca nu, continutul e cel mai important :)

am citit, interesanta ideea cu numele suprapuse, cu identitatile amestecate, multiplicitatea vazuta ca o \"încăierare de viermi într-un sac de piele\". Mi se pare justificat chiar si subtitlul, asta desigur in cazul in care vrei sa scrii un ciclu de astfel de \'povesti\". de la \"
o vreme a fost bine așa / fiecare în cutia lui\", poezia devine Altceva, parca de aici personajul liric ne indeamna sa parasim acel illo tempore ca sa putem trece mai departe, sa ne \'amestecam\" intre noi.
Ceea ce nu mi-a placut la poezie este acel \"vom corci\", care-mi pare oarecum disonant.

Ananas,ai dreptate, trebuie doar sa treaca ceva timp inainte sa fac vreo schimbare.

Daniel, mersi.

d-le Costin, nu ma pricep la titluri. asta e clar. Insa mi-ar prinde bine o sugestie, ce-i drept.

d-le Felix, îmi pare bine să observ prezența dumeanvoastră aici.

Mihai T , nu știu sigur dacă ai dreptate cu albul, ne mai gândim :)

Mihai A, ms mult pt sonet.te mai aștept.

mersi pt apreciere.

multumesc pt recomandare.

l-am scos pe \"toți\" de acolo, sper că acum e mai bine.
nu știu dacă poezia mea era sau nu pt recomandate, însă eu mă bucur că v-am transmis ceva prin versurile mele.

D-na Geacăr, mulțumesc pt felul în care ați văzut poezia. Nu știu încă dacă la versul acela lipsește ceva.

Ananas, nu sunt star și nici nu-mi doresc să fiu , fanclub în niciun caz nu voi avea :)

d-le Florin Caragiu, mă bucur că ați lăsat semn aici și că ați încercat să priviți mai departe de cuvinte:)

o sâmbătă frumoasă,

îmi place concizia și originalitatea cu care afirmi ceva.de exemplu, prima strofă/
da, să poți supraviețui cuvintelor este de primă importanță :)

apa subterană a poeziei, ziua ploiaoasă, te poate duce în illo tempore, unde vei găsi liniștea și \"acasa\" adevărată.

prietenesc,

/la popoarele germanice, primele pâraie ce se scurg primăvara la suprafața ghețurilor sunt strămoșii oricărei forme de viață, căci, înviorate de aerul sudului, ele se unesc pentru a forma un corp viu/

nu știu dacă v-ați gândit la aceste semnificații înainte de a scrie poezia, însă m-am gândit la corpul acela viu ca la tatăl dumeavoastră.totuși, chiar dacă podul era ruginit, mi-ar fi plăcut ca apa să nu fie neagră/

\"nimic nu ziceam doar căldura mâinii lui mari
trecea prin bratul meu subțire și repede îmi ajungea la inimă\" - aceste versuri mi se par semnificative pentru poezie, aici văd transgresiunea sufletului tatălui in trupul copilului/ ca un ritual superior de regăsire spirituală/

ultimele versuri conferă poeziei starea de verosimil, după trăirile evocate ca niște spărturi în existența profană/

din pct de vedere \"tehnic\", sunt de acord cu observațiile din comentariul anterior.

rămâne o lectură plăcută pentru această dimineață de sâmbătă/
vă citesc,

prima strofă nu reuțește să-mi transmită mare lucru, sunt acolo lucruri pe care le știu, și nici forma nu mă face să privesc altfel acele versuri. părerea mea este că ar trebui să adaugi o viziune proprie asupra \"răului\", nu să o adopți pe cea generală.

\"purcede\", \"înveninează\", îngreunează substanța textului.

\"am ceva să-ți spun, îți răspund eu. că destinul n-este batjocoritor și fățarnic că-și râde de noi hidos și bicisnic.\" - n-este\"?/ că-și râde?/ bicisnic?\"
chestia asat ar cam trebuie reformulata sau scoasă,in my opinion.

în schimb, penultima strofă + ultimele versuri salvează poezia.poate daca le-ai integra pe acestea într-un alt context, ți-ar ieși o poezie mult mai bună.

prietenesc,

\"așez piele gol rânduri gol fiere
însemnând
până la capăt
nu mai e timp aici nu mai e\"

ceea ce mă atrage la poezia ta este că reușești să redai niște imagini cu nerv, să \"demonstrezi\" cea ce spui într+un vers prin celelalte.

poezia poate fi văzută ca o călătorie inițiatică printr-un labirint sub care pulsează viața ca un adn virusat.

după părerea mea, poezia se oprește aici:
\"o senzație de rece îmi crește sub picioare
mă înlătură\"

te citesc,

Campan, Capman.

nu stiu daca voi renunta la slashuri/ eu le vad ca pe niste scurte pauze intre versuri/ insa poate aveti dreptate, sunt obositoare/

d-le Capman, ca de obicei, ma bucura faptul ca vedeti profund, dincolo de cuvinte, fie ele si in numar restrans

Andreea, mai vorbim noi despre \"universului\" de acolo : )

multumesc tuturor de trecere si semne,

\"Îmi plac bărbații care mă mângâie și care apoi plec\"
adică pleacÃ.

ei,da. eu nu stiu cum arata inainte textul, insa cred ca-i bine cum e acum. imi plac imaginile pe care le creezi chiar daca imi par rupte oarecum dintr-o viziune grotesca\"
imaginea mamei într-un pat de spital intrându-i șobolani
prin nas prin urechi pe gură
tu făcând dragoste cu o grasă
gemetele ei ca un țiuit neverending\"

imi place finalul care pare strans legat de inceput, unde iti inghesui in buzunare orele de matematica si mi se pare interesant modul in care si tu te \"inghesui\" in tine.
te citesc,

multumesc de trecere si semn :)

nu am vrut să explic, am vrut să sugerez de ce are ochii de păpușă rea/ în rest, mă bucur că ți-a plăcut :)