Poezie
La joacă
21-V-2005
1 min lectură·
Mediu
Mărgele de soare pe frânghii de apă
Purtate agale pe pale de vânt...
Tresaltă simțirea... acum sunt la joacă
Și lin întristarea în zâmbet o cânt.
În jocuri stupide se prinde-a mea muză,
Clepsidre cu fluturi și flori de nisip
Lumini de hârtie... ce lume confuză!
Ce sens nesperabil îmi află pe chip!
Deasupra-mi veghează acustice rune
Și îngeri de ceară cu ochi de smarald
Prind viață în vise lumina de-apune
Și-n mijlocul gheții îmi țin suflul cald.
Sunt singur cu mine, cântări și lumină
Nu voi căutare, nu caut răspuns
Nu-mi caut o scuză, nu-mi caut o vină
Simțind pentr-o clipă că-mi sunt de ajuns.
025954
0
DF