Poezie
Mâine-oi schia pe frunze...
Pomului de la geamul meu, din fața căminului P5...
1 min lectură·
Mediu
Decembrie, o noapte, fereastra mi-e deschisă
În jur aceeași larmă, tăceri se-aprind ușor
O altă filă albă, urlând să fie scrisă
Se zbate șifonată, în margini pe-un covor.
Un pom se zbate-n beznă cu o coroană sumbră
Păstăi uscate, negre, un aer mortuar
Un chip ca al Meduzei, se proiectează-n umbră
Trist prefăcând în piatră apaticul trotuar.
Aceleași felinare cu capete plecate
Aceeași ceață deasă, lipsită de fior
Aceleași umbre umblă, de trupuri descălțate
Doar noi schimbăm privirea în tot acest decor.
Mâine-oi schia pe frunze, m-oi încălzi cu gheață
Poeme voi culege născute din covor
Aceleași umbre umblă, în jur aceeași ceață
Decembrie, o noapte... tăceri se-aprind ușor.
033.468
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Fanache Emil
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 109
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 16
- Actualizat
Cum sa citezi
Fanache Emil. “Mâine-oi schia pe frunze....” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/fanache-emil/poezie/219172/maine-oi-schia-pe-frunzeComentarii (3)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
RRÎn încleștarea dintre gândire și foaia albă se naște poezia, care este depusă ca un odor cu grijă să nu se destrame pe hârtie, iar aceasta o alăptează din sânul alb.
Uneori însă se produc avorturi (versuri sterpe) și hârtia-mamă este făcută cocoloș și aruncată pe covor.
Sufletul poemului mort devine strigoi, iar umbra lui ne bântuie cu obsesia eșecului în creație.
Uneori însă se produc avorturi (versuri sterpe) și hârtia-mamă este făcută cocoloș și aruncată pe covor.
Sufletul poemului mort devine strigoi, iar umbra lui ne bântuie cu obsesia eșecului în creație.
0
FEMultumesc Fatalo... Incepe iar :). Razvan, un comentariu care da de gandit... Va multumesc!
Ialin
Ialin
0
Un chip ca al Meduzei, se proiectează-n umbră
Trist prefăcând în piatră apaticul trotuar.
si
trupuri descălțate
si ultimul vers.
bine ai revenit! :)