Poezie
Amestec
1 min lectură·
Mediu
Oameni și flori și morminte,
Plante și suflete se amestecă la un loc.
Carne, sânge și tulpină născute din țărână spre a fi oameni sau flori.
Oameni sau flori?
Corp sau suflet?
Parcă sufletul nu mai e în noi,
Victime socializate, cum spunea Rousseau,
Întorceți-vă la natură,
Întoarceți-vă sufletul vostru de flori.
Ne pierdem în pânzele himere ale societății
Sacrificăm suflete, sacrificăm flori,
Pentru a deveni cât mai organici,
Spre a nu suferi,
Spre a putea face compromisuri,
Spre a putea fi numai corp,
Spre a simți numai plăcerea trupească,
Sacrificăm și suflete și flori.
Þărâna unește oamenii de flori.
Oameni și flori și morminte,
Ne descompunem atât de ușor și oameni și flori
Devenim noi țărână pentru flori!
Și suflete și oameni și flori,
Și oameni și morminte și flori,
Totul e un amestec de oameni și flori.
013553
0
De ce a trebuit sa repeti atat de mult in poezie \"si\" nu era de ajuns :
\"Oameni, flori și morminte\"
Idem:
\"Sacrificăm și suflete și flori\"
\"Ne descompunem atât de ușor (și) oameni și flori\"
\"(Și) suflete (și) oameni și flori,
(Și) oameni (și) morminte și flori,\"
Prea multi și deja ma supara-n gandire :)