Poezie

Semtimente încremenite

1 min lectură·30 iulie 2003

Mediu

Timpul trece si cu el trecem și noi,

O toamnă aurie îmi bate, amenințător în geam,

Deschind și parcă totul e în aceeași încremeneală de la prânz,

Nici soarele violet, pare că nu s-a mișcat,

Cerul pare că nu se mai rotește,

Omenii par că nu mai înaintează,

Eu și un semtiment uitat de timp,

Ne oprim și noi în acest univers rece de toamnă.

Frunzele moarte clinic se îndreptată și ele inevitabil,

Spre huma ce le cheamă,

Spre huma din care toți ne-am născut,

Numai semtimentul nu.

O apocalipsă de toamnă pare să secere mișcarea,

Și eu de la geamul grizonat par o statuie,

Orașul pare un loc în care fiecare și-a găsit un loc,

Și totuși în această lividitate atât de apăsătoare,

Se aud inimile statuilor oameni batând.

Asemenea unor cai sălbatici,

Care vor să rupă bariera corpului,

Dar e doar o iluzie de inimă,

Așa cum sunt și semtimentele.

Timpul trece,

Toamna vine,

Și cu timpul trecem și noi!

013.858

Despre aceasta lucrare

Autor: Evelyn Grecu
Tip: Poezie
Cuvinte: 162
Citire: 1 min
Versuri: 24
Actualizat: 28 feb. 2026

Cum sa citezi

Evelyn Grecu. “Semtimente încremenite.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/evelyn-grecu/poezie/48727/semtimente-incremenite

Comentarii (1)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

EG Evelyn Grecu✓30 iul. 2003

Am incercat sa gasesc formula ideala de imbinare a versurilor astfel incat sa sune cat mai melodios, astfel incat mesajul sa ajunga cat mai interesant la cititor. Poate ca l-am gasit, poate ca nu, poate ca ar trebui sa raman la proza scurta.