Poezie

Și îngeri plâng

eu cred tu?

1 min lectură·24 iulie 2003

Mediu

Dormind în lumea mea de pământ,

M-am trezit într-o frumoasă dimineață de mai,

Flori suave băteau în geam,

Roua mângâia fețele somnoroase ale florilor,

Numai de undeva de departe se auzea un plânset,

Am deschis geamul mai tare,

Iar luna m-a ajutat și am coborât jos

Uimită acolo am văzut un pui de înger

Era așa de mic și nevinovat

Și totuși plângea.

Atât de sfâșietor ca un păun

Care parcă acuma a pierdut ceva extrem de valoros,

M-am apropiat de el

Și l-am întrebat de ce plânge

El cu ochi săi albaștri cristalini

Nu a zis nimic ci doar m-a îmbrățișat

Nu era nevoie de cuvinte

Ca să îți dai seama

Că suferă

Nu am mai insistat și l-am luat la sânul meu

L-am îngrijit,

L-am hrănit,

L-am ascultat,

Și l-am ocrotit.

Până ce într-o zi nu a mai fost

Deoarece acel înger mic

A dispărut.

De atunci îngerii nu mai plâng

Iar micul înger nu l-am mai văzut

Oare cine știe unde este acuma?

002.719

Evelyn Grecu. “Și îngeri plâng.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/evelyn-grecu/poezie/48394/si-ingeri-plang

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.