Poezie

Vieti Anterioare

1 min lectură·11 iulie 2003

Mediu

Am fost ce am fost,

și sunt ceea ce nu mai sunt,

Voi fi ceea ce nu vreau

Și totuși cine sunt?

Trăiesc în acest univers pentru a crede,

Credința sau speranța că dincolo de sunt mai e ceva,

Dar oare ce e dincolo de mine?

O lume? un alt univers? sau doar un infinit rotund...

Speram la nesfârșit ca vom descoperi ce am fost

Dar enigma acestei vieti nu ne e data spre a fi descoperită,

Trăim fără a ști spre ce ne îndreptăm spre un infinit

Sau spre un sfârșit?

Trăim mereu în entropia vieții,

Adunăm principii,

Facem ecuații,

Lansăm demostrații,

Dar acestea nu sunt decat recunoșterea faptului că ne e frică,

Frică să nu descoperim cine suntem,

Frica de a mai fi trăit undeva, cândva, cumva, altcumva.

Și totuși universul e rotund si infinit,

Ne ducem și venim,

Dar totuși încă nu știu cine sunt?

003.296

Evelyn Grecu. “Vieti Anterioare.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/evelyn-grecu/poezie/47506/vieti-anterioare

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.