Poezie
Ochi de mătase
eqvocadă
1 min lectură·
Mediu
Mi se strâmbă, hei, natura,
mi-e beteagă de cuvinte,
mi se-ntoarce pe dos gura,
ce mi-o ia mult prea-nainte,
iar pe-alocuri căutătura
mi-e sutană de părinte.
Verdele e prințul culorilor
și-l admir cum se abține
să moară-n țipăt de cocor,
în timp ce mă gândesc la tine
cu adâncul florilor.
Toamnă? Nu, nu mi-e, de ce mi-ar fi?
deși a ploaie de rugină, uneori, miroase.
Tu mi te-arăți, apoi pleci și iar vii :
înger cu ochi de mătase.
Nu, nu privesc mai sus de cer,
mmnu cu ochi nemăsurați,
dar nici nu-atârn pe limba celor care pier,
dintr-o mamă, întâmplați.
002.542
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Eugen Popiți
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 101
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 19
- Actualizat
Cum sa citezi
Eugen Popiți. “Ochi de mătase.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/eugen-popiti/poezie/13974142/ochi-de-mataseComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.