Poezie
visând la tine
1 min lectură·
Mediu
mi-am adunat ploile în căușul palmelor
și-am privit cum se inundă liniile vieții,
veșnicia este precum zborul cocorilor toamna
sau iluzia celor sortiți prea târziu.
la umbra câinilor se nasc pietrele mănăstirilor,
durate spre bunavestire a magilor,
prevestitori ai unor pești cu aripi
nezburând, semănând doar cu lipsa unui zbor.
tristețea, fato, e-o pălărie fără formă,
pleoștită ca o disperare, disperată fiind,
dar noi cărăm în continuare copacii de piatră
crezând în iluzia celor sortiți prea târziu.
002.896
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- eugen pohontu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 77
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 12
- Actualizat
Cum sa citezi
eugen pohontu. “visând la tine.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/eugen-pohontu/poezie/14114241/visand-la-tineComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.