Poezie
ca spaimă
1 min lectură·
Mediu
se-ntâmplă să-mi fii femeie depărtată
cu fericirea hazardată ca un frig,
să-mi semeni noaptea în fiecare dimineață,
ziua, umbrirea ta mă-ncetinește,
mi-e greu să pierd miracolele tale puține,
încă sunt pustnic la poalele umbrei
cămașa mi-e spaimă pe umeri,
arsă de-apăsarea degetelor tale,
glasul devine greu cu târziul,
dor de trup și împotrivire
mai tristă-mi pleci prin taina vinului vechi
pe-acoperișul celest, numai cenușă roșie.
003.232
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- eugen pohontu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 65
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 12
- Actualizat
Cum sa citezi
eugen pohontu. “ca spaimă.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/eugen-pohontu/poezie/14103425/ca-spaimaComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.