Poezie
mamă, încă nu știu
1 min lectură·
Mediu
atingerea depărtării ca o promisiune limpede,
ca o bătaie de inimă,
reinventându-se
în noi înșine.
stăpânind frunzele,
visele se insinuează gata rostite,
respir aerul viu al copilului din mine.
marginea secundelor devine vinovată,
încărcându-mă neverosimil
cu patimă,
tata a înțeles târziu asta.
002.706
0