Poezie
peisaje, cu tata
1 min lectură·
Mediu
ne-am părăsit în zodie de pește,
când ne copilăream sub bolți de biserici tăcute
iar cuvintele aveau miros de levănțică
frica de cimitire atârnată de cruci
ne trecea tăcerea prin rouă,
prin trupurile calde
tată, pădurea mă doare
la risipirea beznei rătăcită prin noi
simt răsăritul, zorile, tată,
suntem sculptați pe ramuri
fără flori,
tată!
002.833
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- eugen pohontu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 55
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 12
- Actualizat
Cum sa citezi
eugen pohontu. “peisaje, cu tata.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/eugen-pohontu/poezie/14098359/peisaje-cu-tataComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.