Poezie
ca o scăpare a destinului
1 min lectură·
Mediu
doar astăzi mai sunt un cavaler rătăcitor
prins între două lumi fugite și ele de prea multă
frică de viață,
castelul mi-a rămas în vetustul cartier al vremurilor
în care femeile au sufletele tatuate în roșu
și-n care nici umbrele n-au rămas nerănite de zbor
o Doamne, fecioarele Tale ne nasc a doua oară
prunci ai unui recviem nescris încă,
respirăm un aer al unui alt ev, mai tăcut
parcă poruncile Tale rămân doar amintite-n cărți
nebuchiste temeinic, adăpând în van iluzia nemuririi
suntem un plug ce zgârie pământul fără brazdă,
în genunchi în fața rodului ce va să vină
și încă o dată răpuși de sfiala florilor Tale
ce este păcatul, Doamne?
002.637
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- eugen pohontu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 113
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 15
- Actualizat
Cum sa citezi
eugen pohontu. “ca o scăpare a destinului .” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/eugen-pohontu/poezie/14094422/ca-o-scapare-a-destinuluiComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.