Poezie
vibrația moleculelor ca o simfonie a carbonului
1 min lectură·
Mediu
destinele noastre înoată într-un sânge incert, înnegrit
…................................................................................
deșărtăciunea invitându-ne la o cină care ne-așează
de-o singură parte a mesei rotunde
…...................................................
suntem exilați în propria noastră rugăciune
semnele de punctuație nu mai fac parte din discurs
….................................................................
cuvintele s-au spus, poezia a ramas undeva, refuzată
ca și noi agățați de propriile neputințe
….........................................................
vom încerca să ne ucidem din varii conveniențe
ca și construcția unui sos tartar cu rafinament exotic
…...............................................................................
niciodată un țipăt nu este un strigăt
ce vei face când îl vei simți înlăuntrul tău?
…...............................................................
te desfaci din ființa mea așezându-te pe ochi
ca să mă orbească vitraliile oglinzilor sparte
…........................................................
iertarea este o formă a subconștienței noastre
nu mai putem muri între două morți
…..........
chiar vezi?
001.784
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- eugen pohontu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 122
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 24
- Actualizat
Cum sa citezi
eugen pohontu. “vibrația moleculelor ca o simfonie a carbonului.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/eugen-pohontu/poezie/14050335/vibratia-moleculelor-ca-o-simfonie-a-carbonuluiComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.