Întotdeauna să-ți pară rău pentru cei ce pleacă

Un suflet. O voce. O inimă. Pur și simplu, un om. Aici a fost cineva care a scris, s-a bucurat, a suferit. Aici a fost cineva. Întotdeauna mi-a părut rău atunci când cineva a plecat. Întotdeauna mi s-a părut că devin mai singur, mai puțin, mai trist. Lăsați-i să plece, \"cimitirele sunt pline cu oameni de neînlocuit\" spunea deunazi cineva. Oare ? Nu avem fiecare pe cineva pe care-l plângem ? Nu avem fiecare pe cineva pe care nu-l mai putem găsi atunci când ne sculăm, atunci când venim acasă ? Suma valorilor este constantă. Dacă pierdem un corespondent devenim mai mici, mai săraci. E bine că pleacă lumea ? În nici un caz. Chiar dacă, prin absurd, dl.X sau dna.Y de la Agonia ar lua premiul Nobel pentru literatură mâine. Ar fi cu atât mai frumos să-i avem pe dl.X sau dna.Y co-căuzași pe site. Nu fac parte din găști. N-am intrat decât în polemici personale, legate de ideile și părerile mele.Dar îmi pare rău, sincer, pentru aceia care pleacă.Și iarăși îmi pare rău pentru că aceia care rămân, cei care pot, nu oferă ramura de măslin a împăcării. Dl.T este motivul pentru care punctajul meu este de -10.Dl.T este o persoană dificilă. Pe de altă parte, dl.T este un poet de excepție. Sufăr pentru decizia pe care a luat-o. Sufăr pentru că nu-l împiedecăm să plece. Câștigăm ceva aici ? Câștigăm imens. Ne putem exprima. Putem fi citiți. Să rămânem.