Poezie
story of a city
fear
4 min lectură·
Mediu
(textul acesta am să ți-l înfășor de gît care pe o funie am să te spînzur am să te privesc
cum dai din picioare cum respiri pentru ultima dată chiar dacă am să fac pușcărie pe viață.)
mă lipesc de pereții vagonului au ceva din fierbințeala trupului tău dimineața pînă și canapeaua miroase ca pielea ta. a porumb fiert.
întunericul și-a desfăcut sternul din el a curs o pastă lipicioasă care a șters orice urmă. o vreme n-a mai existat nimic. apoi oamenii au început să-și ascută dinții de tocul ușii ca niște necrofagi așteptînd resturile după ospățul celor puternici. am început să umblu aiurea pe coridor număram neoanele aprinse neoanele sparte vedeam oamenii tolăniți pe banchete un fel de vulturi pleșuvi prea ghiftuiți să mai poată zbura la vederea dușmanului.
*
la belvedere am ajuns noaptea. vedeam totul prin ceață poate așa trebuia poate am ajuns într-un regat unde e mai bine să nu te vezi cu celălalt pentru că știi că vei sta foarte puțin și nu are rost să-l ții minte. ai avut vreodată senzația că te-au trezit brusc din somn te-au luat din pat tu n-ai reușit să-ți pui mai nimic în bagaj apoi te-au înghesuit într-un tren fără să știi unde mergi? ai avut vreodată senzația că ai coborît într-o gară mai mult din panica de a nu ajunge nicăieri și pe marginea drumului copaci înșirați ca niște naziști care te lovesc cu patul puștii în cap la cel mai mic pas nesigur?
din barba recepționerului cădea din cînd în cînd cîte un pui de pasăre. atît am putut să văd. în restaurant doi bătrîni beți dansau un șlagăr uneori cădeau îmbrățișați peste mese mi-am închipuit că sînt niște soldați care se apără unul pe altul într-o groapă săpată de mortiere. femeile treceau pe lîngă mine sau prin mine nu-mi dădeam seama oricum eram deschis ca un refugiu din piatra craiului unde m-a prins odată viscolul și n-am putut să cobor două zile. mă amușinau cîte una fornăia zîmbeam dacă i-aș fi dat zahăr cubic din palmă probabil ar fi fost toată viața a mea.
în cele din urmă i-am găsit pe ai mei. smîntînă sleită discuții despre consilii locale salut sînt din hunedoara salut sînt din rîmnicu vîlcea din tîrgu mureș mi-aș dori și la noi un smurd ca la tîrgu mureș să mă transporte cu elicopterul pînă la spital dacă o fi să mor măcar să mor la mare distanță de pămînt să am un sicriu de aer și să fiu înmormîntat într-un tunet.
oamenii sînt un fel de animale de companie cu zgardă electrică. dacă se rup prea mult de realitate se declanșează un mecanism un șoc pe jugulară care îi aduce cu picioarele pe pămînt. o durere cumplită de dinți și revenirea la normal. cartela magnetică ușa dărîmată de la baie televizorul stricat frigiderul balconul. balconul frigiderul televizorul stricat ușa dărîmată de la baie cartela magnetică durerea cumplită de dinți. un sfert de oră m-am chinuit să desfac o sticlă de vin. peste oboseala mea s-a lăsat frigul. nimic de făcut nimic de zis nimic de urlat.
*
nu știu cum se face că dimineața mă găsește întotdeauna oricît aș vrea eu să mă ascund. probabil golul e și el un sistem de localizare. frig. pielea se strînge în jurul meu ca o placă de rigips.
o pustietate de-ți vine să-ți smulgi ochii din orbite. la parter zgomot de tacîmuri. nu mănînc.
consilii locale legea 52 legea 544 cafea. cafea legea 544 legea 52 consilii locale la parter zgomot de tacîmuri nu mănînc.
*
mă lipesc de pereții vagonului au ceva din fierbințeala trupului tău. controlorul rîde gros rîsul său pare scheunatul unui cîine lovit de mașină. dincolo de fereastră orașele stau înșirate ca niște făclii. zîmbesc regele arthur se întoarce în camelot. cavalerii lui au plecat care-ncotro la sfîrșitul liceului. e vreme de pace.
o vreme m-am crezut al pacino urlam pe coridor i\'m in the dark here.
apoi lucrurile s-au limpezit. am adormit cu gura întredeschisă poate ajungi mai tîrziu și nu vei avea cheie să intri.
074.007
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- emilian valeriu pal
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 678
- Citire
- 4 min
- Versuri
- 17
- Actualizat
Cum sa citezi
emilian valeriu pal. “story of a city.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/emilian-valeriu-pal/poezie/1801001/story-of-a-cityComentarii (7)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Nu ai absolut deloc drepate. In momentul in care ai sa treci de la comentarii pedante la ceva important, in momentul in care vei considera ca nu stapinesti poezia absoluta si toate sensurile limbii romine, poate vei reusi sa fii de ajutor.
Pot sa-mi imaginez ce vreau eu despre risul unui controlor.
Apoi, daca tu nu ai auzit de smintina sleita asta nu inseamna ca nu exista.
Daca ai fi urmarit firul textul, fara a fi pedant, ai fi inteles ca e un text unitar, care cuprinde o calatorie, o noapte de hotel si un training.
Ca veni vorba de anacronism, intotdeauna un refugiu e deschis pe munte. La asta ma refeream, pentru ca in el se poate adaposti oricine.
Daca tu nu poti sa te descurci cu multitudinea de cadre, e exclusiv problema ta.
Esti ceea ce numesc eu un ochi monocrom.
Iar daca nu stii cum sa-ti smulgi ochii din orbite, asta nu inseamna ca nu poti. iar daca esti curios sa vezi cum se face n-ai sa reusesti niciodata pentru ca nu vei simti niciodata starea aia.
Cit despre nazisti si necrofaci, daca atita ai inteles tu mi-e clar.
Nu-mi apar textul, dar stiu foarte bine cind scriu un text bun sau prost. Ori, pentru mine acesta e un text bun. Are imperfectiuni dar e bun.
Dupa cite texte de rahat am citit azi, dupa cite comentarii pe baza de reciproctate am citit azi, dupa cite stele date pe texte de atelier, mi se face lehamite. Mai ales ca am vazut comentarii apreciative semnate de Ionut Caragea pe texte care, din punctul meu de vedere, n-ar fi avut ce cauta pe prima pagina.
In plus esti total disproportionat in aprecieri. Nu ai masura nici simtul unitatii, iar pentru mine astea sint minusuri care conteaza mult in credibilitatea unei pareri.
Pot sa-mi imaginez ce vreau eu despre risul unui controlor.
Apoi, daca tu nu ai auzit de smintina sleita asta nu inseamna ca nu exista.
Daca ai fi urmarit firul textul, fara a fi pedant, ai fi inteles ca e un text unitar, care cuprinde o calatorie, o noapte de hotel si un training.
Ca veni vorba de anacronism, intotdeauna un refugiu e deschis pe munte. La asta ma refeream, pentru ca in el se poate adaposti oricine.
Daca tu nu poti sa te descurci cu multitudinea de cadre, e exclusiv problema ta.
Esti ceea ce numesc eu un ochi monocrom.
Iar daca nu stii cum sa-ti smulgi ochii din orbite, asta nu inseamna ca nu poti. iar daca esti curios sa vezi cum se face n-ai sa reusesti niciodata pentru ca nu vei simti niciodata starea aia.
Cit despre nazisti si necrofaci, daca atita ai inteles tu mi-e clar.
Nu-mi apar textul, dar stiu foarte bine cind scriu un text bun sau prost. Ori, pentru mine acesta e un text bun. Are imperfectiuni dar e bun.
Dupa cite texte de rahat am citit azi, dupa cite comentarii pe baza de reciproctate am citit azi, dupa cite stele date pe texte de atelier, mi se face lehamite. Mai ales ca am vazut comentarii apreciative semnate de Ionut Caragea pe texte care, din punctul meu de vedere, n-ar fi avut ce cauta pe prima pagina.
In plus esti total disproportionat in aprecieri. Nu ai masura nici simtul unitatii, iar pentru mine astea sint minusuri care conteaza mult in credibilitatea unei pareri.
0
Draga domnule Emilian Pal, imi dai acel gen de raspuns in care contesti credibilitatea mea ca autor si simtul meu poetic. Nu este problema, eu sunt pe deplin constient de spusele mele si nu ma joc de-a limba romana si anacronismele.
Trebuie sa intelegi ca eu comentez acolo unde gasesc ceva interesant sau unde am ceva de corectat. In textul de fata cred ca sunt valabile amandoua.
Bineinteles, sunt unul dintre putinii poeti contemporani sau critici care isi petrec timpul pe siteurile literare, asta pt ca imi pasa totusi de autorii cu potential, pt ca am si eu un mesaj poetic de impartasit si pentru ca m-am nascut pe Google si sper ca prin aceasta nastere poetica sa treaca si alti autori valorosi.
Parerea dumitale despre propriul text este favorabila. Insa valoarea trebuie confirmata de criticii si oamenii care se pricep la literatura. Si peste tot si toate: timpul. Inca nu esti in situatia de a te autocenzura, ti-ai format un stil prozaic dar care pune totusi accent pe imagine. Lipseste din pacate limbajul poetic. Am zis de atatea ori ca ai valente de prozator.
Cat despre exemplele date, cred ca ar fi mai bine pentru dumneata daca ai avea puterea sa iti corectezi lacunele decat sa le aperi. Astfel, cititorii vor avea de-a face cu un autor extrem de serios, ale carui texte merita cu adevarat sa fie evidentiate la toate capitolele. Numai bine si succes.
Trebuie sa intelegi ca eu comentez acolo unde gasesc ceva interesant sau unde am ceva de corectat. In textul de fata cred ca sunt valabile amandoua.
Bineinteles, sunt unul dintre putinii poeti contemporani sau critici care isi petrec timpul pe siteurile literare, asta pt ca imi pasa totusi de autorii cu potential, pt ca am si eu un mesaj poetic de impartasit si pentru ca m-am nascut pe Google si sper ca prin aceasta nastere poetica sa treaca si alti autori valorosi.
Parerea dumitale despre propriul text este favorabila. Insa valoarea trebuie confirmata de criticii si oamenii care se pricep la literatura. Si peste tot si toate: timpul. Inca nu esti in situatia de a te autocenzura, ti-ai format un stil prozaic dar care pune totusi accent pe imagine. Lipseste din pacate limbajul poetic. Am zis de atatea ori ca ai valente de prozator.
Cat despre exemplele date, cred ca ar fi mai bine pentru dumneata daca ai avea puterea sa iti corectezi lacunele decat sa le aperi. Astfel, cititorii vor avea de-a face cu un autor extrem de serios, ale carui texte merita cu adevarat sa fie evidentiate la toate capitolele. Numai bine si succes.
0
Personal, despre mine nu am spus si nu voi spune niciodata ca sunt poet. e o lipsa oribila de modestie. Faptul ca as avea zece mii de carti scvoase nu ma face poet. Iar afirmatia ca imi lipseste limbajul poetic ma face sa rid. Imi aduc aminte de o emisiune la radoi in care ai intervenit cu trei texte scrise in urma cu cinci minute, dupa cum ai tinut sa precizezi.
Trebuie sa intelegi ca nu limbajul poetic imi lipseste. Ca-mi lipseste autocenzura e una. Si pina la urma poate n-oi avea limbaj poetic. Mi-e de-ajuns ca un singur om sa rezoneze. Daca am facut asta atunci mi-am atins scopul, adica sa comunic. Nu sint critic, nu ma pricep la comentarii, nu visez posteritate sau locuri in manualele de literatura. Stiu exact care mi-e locul.
Mie mi-ar fi rusine sa vorbesc despre mine ca fiind poet, critic literar, blah, blah, blah. M-am nascut in Iasi, la sapte luni si cind am venit la redactie habar n-aveam de unde sa deschid un calculator.
Deci parerea mea despre criticile tale mi se confirma. Ca sa ai ceva de spus, trebuie sa poti. Sa fii credibil. Ori tu nu esti. Nu incerc sa-mi apar textul, am recunoscut ca sint imperfectiuni, dar dupa cum am zis, mi se face lehamite de totala lipsa de masura in aprecieri. Ti-am vazut omentarii tale pe texte pentru mine mai mult decit indoielnice pde care le apreciai ca adevarata poezie. Poate penmtru tine sint, dar ce stiu eu, m-am nascut la maternitate nu pe Google asa ca is cam neserios in ale poeziei. Asta sint eu si m ai mult de atit n-o sa vada nimeni, pentru ca altceva nu sint. Cind ai sa intelegi asta, ai sa citesti altfel. Pina atunci, repet, ca sa fii credibil trebuie sa poti.
Trebuie sa intelegi ca nu limbajul poetic imi lipseste. Ca-mi lipseste autocenzura e una. Si pina la urma poate n-oi avea limbaj poetic. Mi-e de-ajuns ca un singur om sa rezoneze. Daca am facut asta atunci mi-am atins scopul, adica sa comunic. Nu sint critic, nu ma pricep la comentarii, nu visez posteritate sau locuri in manualele de literatura. Stiu exact care mi-e locul.
Mie mi-ar fi rusine sa vorbesc despre mine ca fiind poet, critic literar, blah, blah, blah. M-am nascut in Iasi, la sapte luni si cind am venit la redactie habar n-aveam de unde sa deschid un calculator.
Deci parerea mea despre criticile tale mi se confirma. Ca sa ai ceva de spus, trebuie sa poti. Sa fii credibil. Ori tu nu esti. Nu incerc sa-mi apar textul, am recunoscut ca sint imperfectiuni, dar dupa cum am zis, mi se face lehamite de totala lipsa de masura in aprecieri. Ti-am vazut omentarii tale pe texte pentru mine mai mult decit indoielnice pde care le apreciai ca adevarata poezie. Poate penmtru tine sint, dar ce stiu eu, m-am nascut la maternitate nu pe Google asa ca is cam neserios in ale poeziei. Asta sint eu si m ai mult de atit n-o sa vada nimeni, pentru ca altceva nu sint. Cind ai sa intelegi asta, ai sa citesti altfel. Pina atunci, repet, ca sa fii credibil trebuie sa poti.
0
mi-a plăcut mult începutul. dătător de speranță. femeile mai nevricoase așteaptă genul ăsta de declarații;)io-s mai seacă, și tot îmi place în povești.
ce bine că există în capul cuiva o femeie care miroase a porumb fiert! ăsta da parfum de femeie!:D
\"probabil golul e și el un sistem de localizare\"!!! să îmi trimiți o poză de-a ta, pls, pencă mi-a plăcut strașnic poza asta tip definiție de mare scriitor:D
super trei propoziții de final: zbang! zbang! zbang! îți merge bine scharful!
mușchetarii te salută. au murit devreme, în generală, dar sigur s-ar bucura să salute camlotul tău.
văd că știi ce nu e bine. revin.
ce bine că există în capul cuiva o femeie care miroase a porumb fiert! ăsta da parfum de femeie!:D
\"probabil golul e și el un sistem de localizare\"!!! să îmi trimiți o poză de-a ta, pls, pencă mi-a plăcut strașnic poza asta tip definiție de mare scriitor:D
super trei propoziții de final: zbang! zbang! zbang! îți merge bine scharful!
mușchetarii te salută. au murit devreme, în generală, dar sigur s-ar bucura să salute camlotul tău.
văd că știi ce nu e bine. revin.
0
cand socializeaza pe agonia, emil pal e morocanos, carcotas, vanitos ( ba da, esti...), certaret si chiar bataus. din fericire pentru el, atunci cand scrie, este in stare, deseori, sa-i impace chiar si pe cei carora le-a fi spart capul ori le-ar fi clonat cardul.nu-i nevoie de un pedigree impunator sa identifici asta, ionut caragea, e suficienta o minima onestitate , aceea de a recunoaste uzul armonic al simplitatii, ca opera de arta
se stie cat de ingrozitor de complicat este sa fii simplu, daca nu esti liber
se stie cat de ingrozitor de complicat este sa fii simplu, daca nu esti liber
0
Iolanda, multumesc de lectura.
Noemi, la o adica, nu sint aici ca sa socializez si, de regula, raspund cu infatuare la infatuare. In schimb, mi-a placut aprecierea ta. Sint simplu pentru ca nu-mi doresc sa public, sint liber pentru ca nu vreau nimic de la scriitura mea. Multumesc.
Noemi, la o adica, nu sint aici ca sa socializez si, de regula, raspund cu infatuare la infatuare. In schimb, mi-a placut aprecierea ta. Sint simplu pentru ca nu-mi doresc sa public, sint liber pentru ca nu vreau nimic de la scriitura mea. Multumesc.
0

controlorul rîde gros rîsul său pare scheunatul unui cîine lovit de mașină.
plus multe expresii extrem de fortate:
o pustietate de-ți vine să-ți smulgi ochii din orbite - cum faci asta?
smîntînă sleită - nu am auzit niciodata ca si smantana poate fi sleita, ma intreb chiar cum arata
eram deschis ca un refugiu din piatra craiului unde m-a prins odată viscolul - alt nonsens, sa compari un refugiu in care te adapostesti cu un loc in care te prinde viscolul, asta numesc anacronism
Despre text, evident se poate face o povestire gen Sven Hassel, cu smurd si nazisti. Sau o poveste horror cu necrofagi. Sau o poveste despre consilii locale si trenuri. Asta bineinteles daca il aranjezi, daca elimini expresiile hilare si nonsensurile si daca te hotaresti asupra unui singur cadru pe care sa-l scoti in evidenta.
cam atat