Emilian Lican

Îmi place Otilia și mai ales enigma ei... Clar că este un pamflet! Am lecturat cu plăcere compunerea venită din sufletul autorului ce o are drep muză pe Otilia. Respect și pentru doamna Otili-poeta!

,,After Today" este un pachet de șapte capitole. Nu am realizat că am intercalat eseuri în proză. Nu știu dacă este corect, indiferent din ce puncte de vedere, ceea ce am făcut... Opinia dumneavoastră o consider binevenită! O să încerc pe viitor să nu mai amestec aceste două genuri literare în aceași compunere.
Vă mulțumesc pentru lectură șiopinia critică a materialului meu!

Astea care se cred poete
Cred că toate șlițurile se deschid
În fața lor...
Dar sunt șlițuri care se deschid
Doar în fața poetelor!
Ce bine că am depășit
Mentalități elenisto-ceaușiste,
Și în sfârșit... Eu înțeleg:
Revoluțiile feministe!

Eu dacă aș avea puterea steluțelor, pe care nu mi-o doresc, aș acorda două stele numai pentru asta:
,,am căzut cu capul pe clapele pianului ca un iubit
pe pieptul iubitei sale"

Toți suntem curve-Sau nu?

Îmi cer scuze!
Sunt scuzele unui tâmpit
Care pe Kant nu l-a citit..
Of...

Va rog să nu mă dezamăgiți tocmai acum când credeam ca pot să aparțin unui curent contemporan de literatură.

...dar despre mesaj, să mori tu... Chiar crezi?

Cu siguranță!

Nu am să înțeleg niciodată de ce...

Un urs-poet lăsat ușor
Tot mirosind ursoaica sa:
Când în patru labe,
Cănd în două, dar ușor-
Să nu se-mpedice-n silabe...
Îl apucă așa un dor
De florentine-eleganțe!
Foarte bine!

Am lecturat poezia dumneavoastră și doar mi-am lăsat un semn admirativ de lectură.

Mă ocup azi de revizuirea textului și voi mai face o încercare cu permisiunea dumneavoastră. Vă mulțumesc!

Încă din negura timpului în care a prins formă omul ce s-a luminat treptat datorită experienței dobândite pentru a supravețui, organizarea socială în ginte și triburi s-a transmis până în ziua de azi în grupurile oamenilor ce împărtășesc aceleași valori care îi definesc. Valorile unui grup pot fi considerate normale în timp ce alt grup sau alte grupuri le blamează. Eu cred că tot ce este considerat moral în ziua de azi și-a atins scopul prin tot felul de mijloace iar religiile sunt cele mai importante scuze care s-ar putea să nu mai țină în fața generațiilor viitoare.
Tot ce este normal și moral astăzi, mâine este foarte posibil să fie istorie... Am să merg mai departe cu gândul care mi-a fost stârnit de articolul dumneavoastră cu un exemplu pervers ar zice unii dar eu îl consider normal chiar dacă moralitatea lui ar fi discutabilă.
Oameni mai deștepți decât mine au descoperit că omul după construcția lui genetică este fiziologic și psihologic vorbind un poligam. Care este diferența dată dintre normalitatea poligamiei și moralitatea monogamiei? Dacă pe o insulă nepopulată naufragiază un bărbat și nouă femei, sau nouă bărbați și o femeie, sau mai trist zece bărbați, sau și mai trist zece femei, care nu vor mai fi salvați de acolo, după cât timp normalitatea lor va fi transformată într-o conduită morală poligamă cu punct și literă de lege? Deja am intrat într-un vârtej al contrarierilor care îmi provoacă dureri de cap cu cât mă străduiesc să găsesc un răspuns...

Un arhitect va studia lucrările altor arhitecți, un cântăreț va aprecia melodiile altui solist vocal, un poet sau prozator va fi interesat de lectura altor scriitori. Fiecare cu lumea lui... Indiferent de timpul care a trecut prin secolele de creație au fost și oameni care sunt doar melomani, alții având drept hoby arhitectura și bineînțeles au fost și sunt doar cei pasionați doar de lectură...
Este adevărat și absolut normal ca în fiecare domeniu să înmugurească înflăcările din care înfloresc pasiunile, geloziile, invidiile dar și respectul reciproc, dragostea și inspirațiile pe care involuntar le aduce un muz sau o muză...
În domeniul literar, că asta ne interesează pe noi, doar simplul cititor este adevăratul critic. El este singurul care ne cataloghează cu adevărat când se identifică printre rândurile vizualizate. Editorii, redactorii, criticii de specialitate nu sunt decât sita prin care se indexează în opinia lor neghina de făina care trebuie aruncată în zefirul plăcut al lecturilor. Noi nu trebuie decât să ne ducem pasiunea mai departe. Toți avem dreptate!

De la căpița cu fân care miroase a dragoste și până la parfumul amintirilor imaginea iubitei este aceeași chiar dacă trecerea timpului îngheață într-o veche fotografie...

În mod sigur Oglinda De Agonia cu cât este mai mult lustruită de vizualizările cititorilor devine din ce în ce mai prețioasă și pentru cei care ne oglindim în ea.
Această oglindă devine foarte strălucitoare când sunt lăsate și semne de lectură precum ați lăsat dumneavoastră prin comentariile în care mă regăsesc. Drept urmare vă mulțumesc pentru vizita paginei mele și vă promit că voi vizita și eu paginile dumneavoastră!

Așa este! Chiar acum corectez!

Agonizez când îmi privesc
O nouă Pagina De Autor
Sunt ,,mândru" și mă minunez
Cum progresez, cum ,,cresc"
Din taste de calculator!

Moartea asta fără pereche mereu mi-a dat bătăi de cap, întotdeauna mai am căte ceva de corectat la ea cum este și acum. Vă mulțumesc pentru răbdare! Am mai încercat acum o coectare a textului.

Nu știu dacă am reușit cu adevărat să corectez dar vă mulțumesc pentru răbdare!