Emil Tudorache

"Uneori" asta, draga Salma, ma cam intristeaza.Uneori e un cuvant cu sensul de departe, de rar.Poate mult prea rar! Insa cine stie!Mersi pentru parere.
Vezi, te vaiti un pic si incep opiniile sa curga! Glumeam, nu te supara!
De multe ori nu ma pot numi poet, deoarece am inpresia ca eu doar transcriu ce-mi dicteaza "acel ceva nedefinit"!
Asa ca nu pot "cerne", decat foarte rar.
Nu pot scrie rational, in sensul pun virgula asta aici deoarece simbolizeaza divinitatea, las puncte de suspensie ca sa accentuez dualitatea...Intelegi?
Bineinteles ca intelegi!
Mersi pentru sfaturi!sper sa descoperi la mine curand ca uneori a devenit permanent!

La o asemenea inlantuire de ganduri pacat ca nimeni nu a confirmat frumusetea lor!
Dupa ce am citit intreg sirul de analize am fost cuprins de o stare de calm...
Și ăsta-i mare lucru îți garantez să induci pacea in mine, care sunt o fire colerică!

Regasesc in poezia asta o tema preferata mie! Clipa care este omul și vaietul său ce reușește să trezească din continuitate universul, timpul, eternitatea...ce intocmai ca o curgere de apa se prinde de fiinta noastra doar pentru o secunda!

imi seamana mai mult cu o introducere dintr-un eseu filosofic!
Tema e un pic bizara-poate numai la ora asta! :)
Ceva ma atrage la curgerea ta de litere,dar nu-mi dau seama ce.
Poate ma ajuti!

Filip, eu am cativa cititori fideli!Cred..
Care se intereseaza de ce scriu, cum scriu si au bunavointa de a-mi impartasi parerea lor. Ma bucur ca printre ei te afli si tu! Respectele mele!
Nu ma deranjeaza ca nu sunt citit, nu ma intereseaza motivele, eu tot voi continua sa expun pe acest site in speranta ca prin stradaniile mele ajut oarecum la ridicarea culturii romanesti din mocirla in care se afla!
Poate pe unii i-au deranjat comentariile mele...n-am idee sau poate soarta e de asa natura.Nu vreau sa par o victima deloc!
Repet nu ma deranjeaza!
Voi pastra si pe viitor traseul pe care mi-am ales sa merg si daca am reusit in aceste 4 luni, de cand sunt pe poezie.ro, sa imi castig respectul in ochii a catorva oameni de pe site, eu sunt supermultumit!
Celor care ma injura sau ma lauda nu pot decat sa le multumesc ca exista, pentru ca astfel ma ajuta sa ma imbunatatesc!
Salutari, frate Filip!

Mă surprinde faptul că nu a mai comentat nimeni poezia ta!
Merita cel putin vreo 2 steluțe.

Viziunile năstrusnice legate de divinitate întotdeauna m-au atras!
Consider că Walhalla creștinătății imaginată de tine e un fel de Jesus SuperStar, dar o variantă mai reușită.
Nu-i de mirarea de ce ne pedepsește lumea etercă! Este invidoasă pe sfințenia vieții noastre pe Pământ!

imi place la nebunie prima parte, dar prea previzibil finalul.ai apelat la formula clasica de a cauteriza o idee.
incearca altceva!

cat nu-mi place mie marea dar parca as mai veni odata pe litoral sa prind si eu o poza cu delfini, in gara, cocotat pe bagaje!
frumoasa poezie!

la fel cum scriu oamenii despre oameni poezii!ar visa sa devina din ingeri oameni!asta in cazul in care nu si-ar uita conditia anterioara!ca presupun ca nu te-ai gandit ca ingerii ajung oameni printr-o extirpare totala a sinelui!

Parca as citi din Ion Barbu...
dar numai ca poezia asta imi place mai mult decat majoritatea scrise de el.

Marile minuni ale lumii nu sunt sapte, ci opt sunt!
Dar in alea opt, draguta, oamenii minuni nu sunt!

Incearca sa renunti la stilul asta muncitoresc de a face poezie!
Fii mai degajat, mai visator!Prea inhati o idee si nu-i m-ai dai drumul, transmigrand-o in fel si fel de ipostaze!

iar tonul tot a cantec patriotic imi suna!

Chiar asa de lipsita de continut iti crezi poezia de i-ai pus titlul retorism?
Mie mi-a placut!Insa ultimele doua versuri le-ai stricat un pic, transplantandu-le rima.Amputeaza tot ritmul molcom, il alerteaza rapid...se simte ca un arcus scapat pe corzi!

In nici un caz nu te lasa de rima!
tot ce trebuie este sa perseverzi.
Cat priveste repetitia...este binevenita, dar pana nu devine sufocanta!
Oricum, nici o parere nu tre sa te descurajeze din drumul tau, iar eu tot ce-am facut a fost sa-mi dau cu parerea!

draguta istorioara unei zile "azi"!
Maine ce ne prevestesti?

Poate, Nexus!
poate si eu tot atunci am citit-o!
poate si tu tot in epoca respectiva ai comentat!
poate si eu atunci am replicat la comentariul tau!
Poate, Nexus!...
Dar sunt sigur ca nu!

Pacat ca zaci cu gandurile amortite!Dar chiar si asa mi-ai tras o pledoarie!!!!!
Din fericire nici eu n-o sa comentez decat pe scurt!
Poezia este in esenta natura omului, frumusetea si bestialitatea lui, poezia nu este doar dragoste, ea este si blestem si piatra filosofala si partener de suferinta!
Cred ca poezia este in primul rand suferinta!Suferinta că este nevoie de poezie, că dragostea nu suplineste combustia sentimentelor, că mizeria lumii nu poate fi sufocată în frumos, recurgându-se la poezie.
Cât priveste titlul, el nu este dat spre a epata, ci doar face referire la niște concepte biblico-mitologice la care omenirea are idei fixe, extrem de rigide. Clișeele mele mentale revelate în această poezie nu are nimic în comun cu cele la care faci referire.

nu judec restul...spun doar ca prima parte mi-a placut la nebunie!

suna prea comun!
am remarcat o sintagma insa, care mi-a placut mult:picaturi fierbinti din timp

O interesanta alternanta intre banal si creativ. "Gindurile-mi fug prin golurile vremii" vs "care demult a disparut iubirea", "Cu talpile ranite,pasesc pe urmele trecutului" vs "il voi auzi pina cind am sa mor."