tatăl site-ului nostru

tatăl nostru care nu mai ești în ceruri

ci ai coborât printre muritori,

care ai dat naștere la poezie

pe un site bicolor...

patria noastra toată te îmbrățișează,

conducator spre viitor,

călăuză spre lumină...

apasă pe-un buton din tastatură

și hai,

izbăvește-ne pe noi cei căzuți în vină!

deschide-ne Geanele

și răcorește-ne inimile cu o Silva sau Ciuc,

halucinez într-atâta hârtie...

Pan îmi cântă, din lanul de Oriane, ultimul cântec,

e cazul să mă duc!...

spre nivelul 0,

în iadul răbdării și al întunericului,

în Gheena cu prea multe suflete la un loc,

asistat de cel mai fidel paznic

al site-ului, prietenul Kop!

neispășit...

încătușat și tumefiat, în celulă,

să aștept o dată pe lună,

când părintele Anton, cu căldură,

va coborî din înalt în ista prosectură

să-mi recite versete din „Îndemn la nesupunere”, repetat,

sperând că astfel voi încasa un binemeritat șah-Mat!

PS0 Ai da

Sau Na-i R... da

Cu mine de nivel zero?

PS1 Pentru Radu și prietenilor care fac această comunitate să funcționeze! În loc de tradiționalele mulțumiri am zis să scriu un basm în versuri cu eroi mitologici... :)

PS2 Faptele sunt inspirate din realitate, dar nu mai au nici o legătură cu realitatea!