Poezie
Două suflete gemene
un pupic de la Mos Nicolae...S }{
1 min lectură·
Mediu
Ne revărsăm într-o silabă
Două suflete gemene, anonimi de existență, de sens, de urât,
Călcăm câmpul mănos semănat cu lene,
Învățăm să uităm, suntem la ultimul cuvânt...
Am anulat o istorie în noi,
Ne-am redeschis preistoriei, erelor păgâne,
Inseparabili crucificați, mână-n mână,
Departe de orice și oricine are ceva a spune.
Mi-am păstrat în suflet doar zâmbetul tău
Încununat de o lacrimă
Sau poate era strop de ploaie?
Pentru când inconștient voi simți că mi-e greu,
Să retrăiesc lumea ce prelinge neliniști șiroaie.
Ne revărsăm într-o silabă
Două suflete gemene...
(18-oct-2002)
002173
0