Dilema iubirii

nu e haiku

Alexandru

Foarte posibil să ai dreptate, dar dilemă trebuie să recunoști că este...

faptul ca ti-e iubita implica faptul ca o iubesti care ar trebui sa te determine, ideal vorbind, sa-i doresti fericirea, iar fericirea poate veni de oriunde. asadar nu e nicio dilema. sau nu e o iubire pura

Alexandru

Că tinerețea e mai predispusă la certitudini decât bătrânețea nu este un secret.
Tu confirmi asta.
În iubire, totuși, avem de observat că altruismul e cu mult mai rar întâlnit decât egoismul.
Un exemplu anodin: un dans al iubitei cu un altul, în urma căreia fața îi radiază de fericire. Chiar te vei bucura și tu de fericirea ei?
(că doar nu mă refeream la fericirea adusă de o carte bună, o muzică sensibilă, ori o performanță profesională)

Emil are dreptate, poemul lui este foarte clar si expresiv, si nu vad aici importanta haiku-ului, ca este sau nu este. dilema da, alta sursa de fericire decat persoana iubita nu se permite, in afara de cel material, evident,intr-o oarecare masura. nimeni nu ar sta pasiv ca iubita sa, sa-i faca ochi dulci altcuiva. este o dilema,totusi...

a o accepta nu inseamna a te bucura de ea. ori tu in versurile tale vorbesti doar de acceptare.

dacă nu se vrea haiku, sau dacă autorul consideră că subtopica aleasă nu este potrivită, de ce mai este menținută ?

egoism prevăzător, probabil la marginea altruismului, ca o formă fixă, nu a iubitei, ci a iubitului.