Poezie
Tu n-ai să știi, iubite...
1 min lectură·
Mediu
Tu n-ai să știi, iubite,
mai strigă-n mine noaptea,
din asfințituri calpe
se mai adapă sori.
Vânând tăceri eterne,
la cumpănă de ape,
vin cerbi cu stele-n frunte,
din sete de ninsori.
Tu n-ai să știi, iubite,
sub luna hialină,
veghez, autumnală,
la margine de vis.
Se risipește clipa,
se mistuie de taină,
doar liniștea rămâne,
din basmul vechi, nescris.
Tu n-ai să știi, iubite, sub ostenite pleoape,
se desfrunzește vremea, aproape, mai aproape...
001.661
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Elena Munteanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 74
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 18
- Actualizat
Cum sa citezi
Elena Munteanu. “Tu n-ai să știi, iubite....” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/elena-munteanu/poezie/1799767/tu-n-ai-sa-stii-iubiteComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.