Inima nu se mai cere in brate...

Versurile lungi obosesc cititurul, dar frumusetea poeziei compenseaza si chiar acopera acest aspect cat de cat insignifiant. \"Să strang in fire groase dubii pentru a croi rochii\" e versul care mi-a placut si m-a impresionat cel mai mult. Am sa te mai citesc

Bucuroasa de oaspeti si de parere . Personal , prefer si eu versurile scurte , dar de data asta am lasat inima sa vorbeasca singura - dupa prea \"lungi\" perioade imbracate , se mai cerea in brate ,se mai cerea sa planga ...dar totul e zadarnic de aceasta data , e timpul sa plec ..

Multumiri ,
Finutsa

De ce sa lasi inima sa vorbeasca singura ? Cred ca e bine sa ii asculti oful si sa incerci sa o impaci.Cand am citit poezia prima data, eram destul de adormit, dar la o a doua citire mi se pare si mai frumoasa, si cred ca e extraordinat ca evoci \"femeia din tine\".
Cititor fidel de acum in colo,

Draga Elena, sunt incantata sa te regasesc si aici. Nu cred ca are sens sa-ti mai scriu o data comentariul la aceasta poezie. Sti doar ca-mi place, nu? :)
Cu mult drag
Ica

Draga Mihai , tocmai asta si era chestia cu impacatul inimii - sa o las sa isi spuna oful .

Draga Ica , este nemapoimenit de frumos sa te gasesc si pe tine aici :)

cu drag

Am tot cautat sa mai citesc o poezie de a ta, si cum nu am gasit am mai citit-o pe asta inca o data. Am dat atentie celorlate detalii, si celorlalte versuri dar nu am observat cat de grav incepe poezia :\"Am obosit să-ti văd zambetul răsărind la ore fixe\" - mi se pare un mare pacat sa tot astepti un zambet care si asa e fals.

Cu stina,

:) mi-am dat seama si eu ca e zadarnic sa astepti un zambet care si asa e fals , dar asa se intampla intotdeauna ca e cam tarziu ... iar speranta de a vedea realul zambet si de a fi iubita asa cum sunt pana la urma a murit ..

prietenesc,
Elena