Poezie
destinul
1 min lectură·
Mediu
privesc în gol, nu te zăresc,
ai dispărut cum ai venit,
prin amintiri mai zăbovesc,
oare pe tine te-am iubit?
afară toamna mai zâmbește
la zbuciumul frunzei pe ram,
apune soarele pe creste
și visul care nu-l mai am.
se stinge-n vatră fumegând
un foc pe care l-ai aprins,
va trece vreme până când
voi recunoaște, m-ai învins.
nu-ți pune laurii pe frunte,
nici tu și nici altcineva,
mi-e scrisa viața dinainte
de un destin în cartea mea.
002.699
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- elena habasescu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 78
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 16
- Actualizat
Cum sa citezi
elena habasescu. “destinul.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/elena-habasescu/poezie/216555/destinulComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
