despre oameni

vreau să... cuvintele mi se-mpleticesc între mine și tine, cu picioarele goale pe țărmuri uitate privind nesfârșite imagini frumoase ascult glasul mării strigând în furtună. simțuri răscolite, impolitețe voită, mă rezum, în cuvinte, atingeri și gânduri grăbite. cine sunt eu, cine sunt ei, încotro te îndrepți măi copile; tot ce lași să se vadă, percepută de simțuri, limitare firavă. am să inventez ieșirea din mine, rețea imbricată în care persoane ființe reale cu suflete din afara cuvintelor se vor transmite prin cablu.