Ela Victoria Luca
Verificat@ela-victoria-luca
„<i>”Mais le beau peut-il être triste? La beauté a-t-elle partie liée avec l’éphémère et donc avec le deuil? Ou bien le bel objet est-il celui qui revient inlassablement après les destructions et les guerres ...”</i> - Julia Kristeva”
Născută la 27 septembrie 1969, în Constanța. Debut literar în revista liceului cu poezii. Din 1997, publică eseuri și articole în reviste de specialitate, ca autor și traducător ("Psihanaliza", București; "Le Carnet Psy", Paris; "Novos olhares sobre a Gestaçao e a Criança até os 3 anos", Lisabona). - Volume de…
Colecțiile lui Ela Victoria Luca
Ela
Pe textul:
„silence" de Ela Victoria Luca
Dănuca, pâi cam așa, e de râsul lumilor, ai dreptate. Aaa, aia cu lucrătorii e tot din reclama asta cu sepia și crabul: au un talent unii să te lucrezeeee, muicăăă. Madame Blanche e aia care le vinde \"borșul\" de-l mănâncă și tot așa. Aaa, și mai e ceva cu buricul pământului, dar nu mai contează, că acu e piș(c)at/mușcat etc. Eh, așa e cu ficțiunea asta.
Ela
Pe textul:
„hy, bob" de Ela Victoria Luca
să își schimbe sepia
sexul și apoi să fie
sepioi cu pălărie
nea Genule, acu că veni și potopul de ploaie, trecu arșița, îmi trecu și mie de scris plotioale. merci pt epigramă. ;)
Pe textul:
„Ela, mulțumește lu\' Dumnezeu că nu a fost mai rău..." de dumitru cioaca-genuneanu
Ela
Pe textul:
„praf de scris în timp" de Ela Victoria Luca
ea mă scuipă-n față...
se face praf lumea
se face praf lumea
lumea mea se face praf...
ce lume tălâmbă
ce dreptate strâmbă\"
fragment din versurile \"Lumi albe\" - Florin Chilian. Andu nu știu cum face alb-negru orele, dar poezia mea e praf oricum. și nu de scris în timp. ci de șters cu ea. pe jos.
Pe textul:
„praf de scris în timp" de Ela Victoria Luca
No, tu mă știi îndeajuns cât să înțelegi că dacă am ales să încadrez la \"explicite\" pentru mine cel puțin acest text are loc aici. Așa cum mi-i firea, nu îl pot încadra altfel.
Măi, măi, măi, chiar te-ai jucat pe nisip (ligament nonliterar inclus) în sub-solul meu, aici, of, of.
Ela
Pe textul:
„hy, bob" de Ela Victoria Luca
Eu rămân în poesis.
Ela
Pe textul:
„praf de scris în timp" de Ela Victoria Luca
Pe textul:
„hy, bob" de Ela Victoria Luca
ooo, hai la o gelatto (pardon, typo, gelatină), my ear, bella dona, că e mică vacanța mare fără neagră decât în cerul gurii de supă... rare ocazii, rare, să dea oama cu ochii de oamă, zău așe!
meduzela, măi, nu ica! Ica e alta! eeee, wtf
Pe textul:
„hy, bob" de Ela Victoria Luca
p.s. când ți-o trece, mi-oi da seama. deși văd că greu trece.
Pe textul:
„hy, bob" de Ela Victoria Luca
Ela
Pe textul:
„hy, bob" de Ela Victoria Luca
Pe textul:
„hy, bob" de Ela Victoria Luca
Pe textul:
„lacrimile tale" de paparuz adrian
Dan, mai ușor cu referințele la profesie că mă pișcă apoi 19900 de sepii, ceea ce nu le face bine, că se vor umple de cerneală și să vezi atunci explicite. Și apoi, știi vorba aia: cere, și ți se va da. Tu ai cerut în altă parte, ai obținut, acum fă față, rezistă, da, fără emoticoane și icoane.
Poetrycă, tocami TU, tocmai tu ești dezamăgit, tocmai TU care vezi toate lapsusurile și alăturările posibile ai trecut peste subtitlu? Of. Am 2 motive de explicite în acest text, că mai mult nu pot fi. Nu fi dezamăgit, sunt cel puțin 2 miliarde de expliciți, în toate limbile (ca să zic așa) posibile. Pâi dacă ai citit TU cu plăcere, apăi să mă mai piște sepia aia și să mai înghit bob cu bob, că nu se știe ce oi mai scrie.
Ela
Pe textul:
„hy, bob" de Ela Victoria Luca
Ela
Pe textul:
„de-a v-ați destinul" de Ela Victoria Luca
Întâi ai spus că această poezie nu are nimic deosebit. Ai argumentat și de ce e proastă. Apoi, modificând cele 3 puncte slabe, constat că a devenit o poezie brusc mediu-bună. Ei, ași. Sau: ei, arși.
Vezi, sar iar (femeie, de\') în sus ca o capră (neagră), e vina mea că sunt femeie \"ca toate femeile\", sau așa mă vezi tu. Dacă ai fi văzut fie ochii mei, fie chipul meu, fie starea mea când am scris comentariul de mai sus, ai fi simțit/perceput/văzut/înțeles că nu e nimic sărit aici. Deși uneori ar merita să sar. Măcar de bucurie.
Mulțumesc. (Oricum, dacă va fi într-un volum inclusă vreodată această poezie, va mai suferi modificări, fiindcă acolo chiar sunt a naibii.)
P.s. Banc - Bulă la școală. Profesoul îl întreabă: \"Bulă, ce știi tu despre marii poeți ai secolului nostru?\" Bulă: \"Au murit deja, Domnule Profesor.\"
Pe textul:
„praf de scris în timp" de Ela Victoria Luca
Pe textul:
„Poate că totuși ai început să pleci" de Cojocaru Ramona
Daniel, mă bucură să văd aici, tablou după tablou, suflet lângă suflet, mâini atingând poezia, cuvinte abia șoptite, tremur de moție și vis pentru anul ce vine. Mulțumesc pentru ai adus aici spiritul Sânzienelor din sonetele lui Adim.
Ela
Pe textul:
„Sânziene la Brașov" de Daniel Puia-Dumitrescu
RecomandatPe textul:
„Adam" de Simona-Maria Stanciu
De îmbunătățit
