Poezie
percepțiile
1 min lectură·
Mediu
își zărise tatăl nu se mai temea
s-a așezat pe-o balustradă
ritualul echilibrului zilnic
avea degetele moi
după fiecare cădere
cineva îi spăla fața cu apă
de amprente
altcineva o lua în brațe
o legăna în septembrie
nu mai era femeie
nu mai era decât un cearcăn
foarte transparent
cu margini aurii
din care uneori se rostogoleau
întâmplările amurgului
părinții părinților ei
se adunau în cerc
o întâmpinau la granița făgăduită
ea pășea temătoare
le vorbea într-o altă limbă
fără sunete
paznicul se scutura de ploaie
arăta ceva nedefinit
înspre nord
după o ceremonie cu păsări
și orbi
își făcea o cruce din aer
urma cântecul fecioarei
ștergea cu degetul arătător
numele frigului
închidea ochii
vedea femeia-copil dansând
într-un dezechilibru elegant
fără să mai alunece
spre oameni
064.431
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ela Victoria Luca
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 127
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 35
- Actualizat
Cum sa citezi
Ela Victoria Luca. “percepțiile.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ela-victoria-luca/poezie/198999/perceptiileComentarii (6)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
perceptiile unor amintiri de acasa, tabloul nordului framantat in trecut, in special tata, apoi septembrie, o noua nastere, o noua femeie. foarte reusit poem. si foarte real. ganduri albe, bia
0
Emi, titlul comentariului tău sintetizează tot ce am scris eu. Așa se pășește spre naștere dintr-un an în altul, în balans fin. Mulțam
Cristina, o acceași femeie redescoperită din cerul unui septembrie, cu ceracăn transparent. Așa, din nord, ne vin întâmplările. De aceea busolele arată mereu nordul. Mulțumesc pentru semnul tău.
Ela
Cristina, o acceași femeie redescoperită din cerul unui septembrie, cu ceracăn transparent. Așa, din nord, ne vin întâmplările. De aceea busolele arată mereu nordul. Mulțumesc pentru semnul tău.
Ela
0
iată o altă imagine care îmi place la tine. este adanca si frumoasa ca o Poezie.
strofa a 2-a - no comment! :)
strofa a 2-a - no comment! :)
0
Mulțumesc fiindcă te-ai privit atât de clar în ea. Mai ales în strofa a doua. Cât despre numele frigului îl șterg încă, atât cât e posibil. :)
Ela
Ela
0
\'fara sunete\' din strofa a III-a mi-a atras atentia.
Doar cei inzestrati pot ajunge intr-o astfel de stare(transa) incat sa vorbeasca \'într-o altă limbă\'.
As vrea sa nu percep imaginile ca pe un ritual religios (\'își zărise tatăl\', \'granița făgăduită\', \'vorbea într-o altă limbă\', \'își făcea o cruce din aer\', \'închidea ochii\', \'fără să mai alunece spre oameni\') ci ca pe unul initiatic, profan, legat de metempsihoza si aici vine in completare: \'înspre nord/ după o ceremonie cu păsări\'.
\'Leganat in septembrie\' da un aer melancolic, tomnatic acestui poem.
La buna citire!
Spor(t)
Doar cei inzestrati pot ajunge intr-o astfel de stare(transa) incat sa vorbeasca \'într-o altă limbă\'.
As vrea sa nu percep imaginile ca pe un ritual religios (\'își zărise tatăl\', \'granița făgăduită\', \'vorbea într-o altă limbă\', \'își făcea o cruce din aer\', \'închidea ochii\', \'fără să mai alunece spre oameni\') ci ca pe unul initiatic, profan, legat de metempsihoza si aici vine in completare: \'înspre nord/ după o ceremonie cu păsări\'.
\'Leganat in septembrie\' da un aer melancolic, tomnatic acestui poem.
La buna citire!
Spor(t)
0

Un poem ca o prima frunza cazatoare dintr-un septembrie leganat.
Emil