Poezie

întunecare

1 min lectură·25 iulie 2006

Mediu

și spun răspicat nu

nu mai cobor în mine

nu mă mai citesc pe dinăuntru

nu mai caut cordul oamenilor

în cordul meu

îl las pe fiecare să respire

viața lui moartea lui

un dumnezeu de aer îi hrănește

mâinile mele sunt bolnave

nu mai pot purta moartea

ca pe un prunc abia născut

fără strigăt

am un sân pe jumătate putred

celălalt și-a pierdut sângele

printr-o transfuzie lentă de umbră

nu nu spun răspicat nu

sunt o mamă fără pântec

am născut din ochiul verde

doi prunci înstrăinați

de pământ

nu știu cum îi vor hrăni oamenii

din gura mea

curg eu fără mine

ei mă vor bea uneori nopțile

înainte de întunecare

064.938

Despre aceasta lucrare

Autor: Ela Victoria Luca
Tip: Poezie
Cuvinte: 114
Citire: 1 min
Versuri: 25
Actualizat: 1 mar. 2026

Cum sa citezi

Ela Victoria Luca. “întunecare.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ela-victoria-luca/poezie/195458/intunecare

Comentarii (6)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

TG Teodor Geția✓25 iul. 2006

\"un dumnezeu de aer îi hrănește\"
un vers puternic care spune multe
un poem
un strigăt de deznădejde

UA Uln Aron Alex✓25 iul. 2006

Acest poem m-a durut! Uln

C Cristina✓25 iul. 2006

...si pe mine, \"si spun raspicat nu\" si mai ales ca e postat cam in acelasi cand eu incercam in disperare sa dau de tine.e un poem, prea, foarte puternic, aproape te lasa fara cuvinte.

VB Valeriu D.G. Barbu✓25 iul. 2006

Ela
spui așa
și din urma pasului tău
privirea fuge înapoi
se întoarce în miezul grijei!
Doi prunci sunt două cărți cu poezii? Felicitări!
Este vremea vacanțelor, hai!
Cu admirație Valeriu
A! Și orhidee (\"duminica este închis la florăriile bucureștene, știu sigur!\")

FN felix nicolau✓26 iul. 2006

o duritate medicala. ela,sper sa nu te intoxici, dar arta e aspra cateodata, ce sa-i faci...

EL Ela Victoria Luca✓26 iul. 2006

Teodor, fiindcă ai ascultat strigătul; Uln, pentru cum simți dincolo de cuvinte trăitul în (ne)firescul său; Lidia, fiindcă știi că atunci când doare nu pot rosti nimic, nu am cuvinte; Val, fiindcă rabzi absența mea, puțini o pot face, mulțumesc; Felix, pentru că ești acolo unde este necesar să fii și cu rost, întotdeauna - gracias.

Ela