Poezie
iarba ruptă de acasă
1 min lectură·
Mediu
ar fi bine să mă întorc în lume chiar și așa obosită
o mână curge prin iarbă spre capăt
cu zgomote mici scurte trosnesc toate
semne fără folos
îmi lipsesc niște scripeți sau o cadă cu apă fierbinte
prin care să nu fi trecut un alt om
nici măcar în gând
iar mâna mea să nu mai aștepte
pe suprafața apei sunt eu și forma unei guri
ce se încăpățânează să tacă
prin jur nici țipenie doar obiectele capătă suflu
acoperă goluri
rămâne o fantă între plăcile maronii
ale realității
și marginile se umezesc în ritmul pulsului
sacadat
am senzația că strâng un nou-născut la piept
și mă tem
mă tem îngrozitor să nu se înece odată cu mine
în apa asta de nerespirat
tot așa îmi amintesc mâna tatălui când curăța iarba
din jurul unei cripte
și în criptă gurile nu mai urlau
semne fără niciun folos
033.910
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ela Victoria Luca
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 148
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 24
- Actualizat
Cum sa citezi
Ela Victoria Luca. “iarba ruptă de acasă.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ela-victoria-luca/poezie/1832200/iarba-rupta-de-acasaComentarii (3)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
LMLMLiviu-Ioan Muresan✓obosirea acelei reîntoarceri nu are rost. Simt aici o nostalgie. E sărbătoare azi, de aceea îți zic\" Paște fericit!\" Și aceste semne au un folos.
0
ELaceste semne au si vor avea mereu sfintenie. si rostul.
multumesc, să fie Luminat sufletul.
ela
multumesc, să fie Luminat sufletul.
ela
0
NAmâna devine locul geometric(asteptare ,ruga,implorare,salas...)si punct de pornire ale unor senzatii stranii(dorul ...):
\"o mâna curge prin iarba spre capat\"
\"iar mâna mea sa nu mai astepte\"
\"apa de nerespirat\" (aerul se respira nu apa...)
un final superb ,solemn,fin si tulburator ca cel al unui tragos grec...
\"o mâna curge prin iarba spre capat\"
\"iar mâna mea sa nu mai astepte\"
\"apa de nerespirat\" (aerul se respira nu apa...)
un final superb ,solemn,fin si tulburator ca cel al unui tragos grec...
0