Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

forgive our warriers

1 min lectură·
Mediu
în sala războiului doar ecoul străpuns de necredință
stăm în afara inelului negru zimțat
asurziți de zgomotul săbiilor
aș ridica materii dure înaintea spintecătorului
să nu mai intre ura în nimeni
să rămână oasele simple ale înțelepților
singurătatea solzoasă armura necesară când se joacă
ucigașii de suflet pe același land
nu mai vreau război niebelungilor
nu mai vreau decât vârful de lance în care
voi triumfa ca un lup al morții
inelul negru zimțat strânge încă o noapte
din carnea asta albă se desprind fâșii
cu ele îți acopăr fruntea torsul genunchiul
te vindec te întorc spre mine
să simți cum se deschid corpurile
când lăsăm celorlalți săbia
024021
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
108
Citire
1 min
Versuri
17
Actualizat

Cum sa citezi

Ela Victoria Luca. “forgive our warriers.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ela-victoria-luca/poezie/1730932/forgive-our-warriers

Comentarii (2)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@catalin-gaian-konigC-
sa fim seriosi victoria...razboiul !? Razboiul nu poate fii decat al barbatilor!
In plus, intr-o sala a razboiului nu poate fi decat credinta ! ....templierul
0
@ela-victoria-lucaEL
Ela Victoria Luca
Da, războaiele aparțin bărbaților. Aici e vorba de tot soiuld e \"războaie\".
În orice spațiu al credinței, pe lumea asta, e posibil să există și un ecou al necredinței. Depinde cine/ce pătrunde în acel spațiu și străpunge ecoul, lumina etc.

Ela
0