Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

the floating saloon of my brain

1 min lectură·
Mediu
am rămas o sală spălată cu un preș jegos
frecată cu pături, podeaua lucește ca un capac de oală
despre măștile clasificate
spun cum se masturbează, zâmbesc, au apetit dimineața
o bucurie mată lipită de toate lucrurile
petele de pe piele, le privesc și gem
un amestec
de naivitate și clor trece prin mine
spațiul e plin de instrumente medicale ruginite
n-a fost niciun război
îmi place golul dintre lucruri, ceea ce poți vedea prin el
infirmiere cu șolduri mari ridică răniți
membrele lor sunt despărțite de corp prin secțiuni oblice
împing prosoape ude în aceste goluri
compresia strivește pieptul, gura rece
infirmitățile se întind pe masă, se dezbracă, vântul le suflă
căldurile țes pânze între urletele dureroase
aburii duc larvele în subconștient
spăl din nou gresia cu-același creier
023.370
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
129
Citire
1 min
Versuri
19
Actualizat

Cum sa citezi

dan mihuț. “the floating saloon of my brain.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/dan-mihut/poezie/248656/the-floating-saloon-of-my-brain

Comentarii (2)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@vasile-munteanuVMVasile Munteanu
îmi place melanjul acesta de \"pacient englez\" tratat cu \"picătura chinezească\" (de \"clor\", evident).

\"am rămas o sală spălată cu un preș jegos\"; de acord cu tine, poetul este o instituție...

cu plăcerea lecturii,
0
@dan-mihutDMdan mihuț
bună trecere prin salon, don basil. la pacientul englez nu mă gândisem, dar merge. așa, să bem în onoarea instituțiilor, dar mai ales pentru cea care va veni! să-ți trăiască!
0