Poezie
compositio
1 min lectură·
Mediu
întâi număr căderile
tu deschizi neantul cu bunăvoință
amuzat de mâinile mele fragile
ascunse la spate
serile îmi scrii o enigmă
să pot afla despre tine
pe-atunci erai
secundă absentă
e un joc în care pătrund
fără carta lumii
îmi spui să cresc în labirinturi
ca și cum ar fi case de timp
fără coloane
mă pierd între pereți oblici
căutându-te dincolo de liniște
mi-ai murit cumva
înainte să iubesc spectrul
din care cineva ți-a compus
treimea
064.464
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ela Victoria Luca
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 77
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 19
- Actualizat
Cum sa citezi
Ela Victoria Luca. “compositio.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ela-victoria-luca/poezie/172860/compositioComentarii (6)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Tu ai văzut piruetele prin spațiul abia definit al spiritului, după ce căderea în suflet pământesc ne face să iubim ca și cum am căuta secunde absente din celălalt. Să nu mai piară, să nu mai...
Mulțumesc, deosebită tălmăcire..
Ela
Mulțumesc, deosebită tălmăcire..
Ela
0
*secunda absentă* fără a fii scris acel joc în lipsa cartei lumii...timpul se dematerializează ...departe de liniște nu rămâne decât speranța...
....
eu nu am văzut piruetele prin spațiul nedefinit al spiritului, dar am simțit zborul prin mine... chiar și căderea în trup pământesc cea mai înfiorătoare chiar mai mult decât plecarea...
cu drag,
Nicolle
....
eu nu am văzut piruetele prin spațiul nedefinit al spiritului, dar am simțit zborul prin mine... chiar și căderea în trup pământesc cea mai înfiorătoare chiar mai mult decât plecarea...
cu drag,
Nicolle
0
elo, n-o sa incerc a da un mesaj clar versurilor, o sa observ doar o trasatura care-mi place si mi se pare originala aici: lumea \"ta\" (si-am pus \"\" caci tu e interioritatea fiintei, e individualul) e de-o arhitectura fara linii. se pierde frumos intr-o relativitate a constructiei: e labirint, e fara coloane, e cu spectre pe pereti oblici - o compozitie perfecta (cu iubire si moarte). place la nebunie!
0
Nicolle, tuai aprcurs cumva spațiile invers, urmarea zborului, ca și cum ai fi întors clepsidra. Sau ai fi văzut balerina dinspre o cupolă. Mulțumesc.
Ioana, ai perceput foarte fin spațialitatea aparentă, spectrală, oblicul, transversalitatea, secvențialitatea, relativizarea. Mulțumesc și mă bucură că ți-a plăcut.
Nicholas, e mult mai puțin ermetică față de poeziile sau textele mele ermetice. Și aici e cumva o transparență incoloră a cristalului de stâncă. Albastrul e lăsat deoparte. Mulțam de semn.
Ela
Ioana, ai perceput foarte fin spațialitatea aparentă, spectrală, oblicul, transversalitatea, secvențialitatea, relativizarea. Mulțumesc și mă bucură că ți-a plăcut.
Nicholas, e mult mai puțin ermetică față de poeziile sau textele mele ermetice. Și aici e cumva o transparență incoloră a cristalului de stâncă. Albastrul e lăsat deoparte. Mulțam de semn.
Ela
0

Căutând iubirea “dincolo de liniște” , descoperi un spectru care se mișcă prin imaginație “între pereții oblici”, încercând să iasă din jocul dragostei pe care l-a pierdut.