Joia când tac semnele

\"ascund poeziile sub mâinile lor
nu mi-e frică
dumnezeu are în pumni
rezerve de timp
sau așa ne place să credem\"

da ne place să credem, dar sâmburele tău de adevăr este, aș putea spune că Dumnezeu chiar are rezerve de timp, dar vai de cel care își bate joc singur și de acea rezervă de timp dăruită, sau de acel destin care îți stă scris în palmele întărite,vrând nevrând, se spune că înainte de a ne naște din nou, semnăm un fel de contract...

\"în apele lor se duc pe rând
un copil o mamă un prieten\"

cât de minunat sună și adevăr grăiești aici...

Eu cred că și pe tine Cineva acolo sus te iubește, dar tu știi mai bine decât oricine de ce? nu-i așa...

cu sinceritate
il tuo cuore
Pierre

Nu știu dacă semnăm un contract înainte de a ne naște, știu însă că avem \"dat\" un timp, indiferent de \"rezervele\" din pumnii Domnului. Uneori dacă știm să ne drămuim vitalitatea, putem desfășura timpul în multe dimensiuni ale sale. Sau ascultăm ce ne este spus. Mulțumesc pentru cum citești adevărul.

Ela

Așa este căt adevăr tu rostești, nu eu, eu doar răstălmăcec și e un punct de vedere, tu ai rostit dianaintea rostirii timpului din mine...:) de multe ori sincer, aproape ,doar tu pe aici mă mai faci să zâmbesc, cred că știi mai bine decât oricine cât de scumpe sunt endorfinele astea nu-i așa?

Fiecare are timpul său interior, de la acel ceas biologic până la scurtarea sau lungirea secundelor... de la minus la plus infinit NU EXISTÃ LIMITE... este extras dintr-un film Mean Girls, crede-mă că abia la sfârșit după această replică am înțeles și eu ceva adică tot filmul, restul pentru adolescenți dar ei cred că nu au înțeles...

O fată tocilară cum mai sunt numite cele care învață, devenise peste noapte din grupul fetelor populare din liceu deși ea nu era ca ele, dar era populară, și nu uita totuși să meargă la olimpiada de matematică, care pentru ea și numai ea înțelegea de ce însemna TOTUL, acel examen, și s-a retras era plictisită într-o zi de a mai fi populară, era oare pentru inima sa împăcată...

M-am regăsit în acest personaj chiar și numai pentru câteva minute la sfârșit, am înțeles și mi-am adus aminte de o fetiță căreia îi era teamă să meargă la oilimpiada de chimie, deși profesoara o solicita din clasa a 10 a de când se făcea chimie organică, a mers în clasa a 11 a simțea că era ultima ei ocazie altfel ar fi regretat toată viața, și numai pentru ea și pentru profesoară a mers, cu gândul că într-o zi își va putea rosti așa: draga mea Nicolle îți mai aduci aminte pasiunea ta pentru chimie te-a purtat un pic mai departe, apoi mai aproape de visul tău...

Așa nimic nu stătea în calea visului de a îmbrăca halatul alb, a rostit un jurământ nerostit încă din copilărie... îngerașului, că va fi cuminte și... nu va uita să viseze...

Tot în clasa a 10 a avea nota 9 la un examen de ... cum să spun bune maniere sau... manechine și fotomodele, toată lumea îi spunea Frumoasa, dar ea se vedea urâtă și proastă...

de atunci tot așa se vede nu ai grijă...

cu afecțiune
Pierre

Eu joia încă mai sper privind drept în ochi gândurile oamenilor și mai ales cuvintele lor.Deja vineri privesc spre cer așteptând un zâmbet sau o lumină să-mi înconjure chipul.Murmur rugi fierbinți și plâng pregătind apele zilelor următoare...

\"în apele lor se duc pe rând
un copil o mamă un prieten

iar eu
am obosit să stau de vorbă
duminica numai cu îngerii\"

Duminica transcriu poeziile scrise de îngeri prin mâinile mele.Ei aleargă bucuroși prin cameră.
Cu prietenie,Anne-Marie

Suntem într-un dans temporal relativ, Pierre, și fiecare îl simte în interior, întotdeauna în ritmul său. El se desfășoară, noi abia de-l pipăim. Fiecare își are propriile mituri, povești, istorii. Nu știi niciodată unde se află Frumoasa dacă nu privești în Timpul ei.

AnMar, tu iei dintr-o versuire rugăciunea ce de sâmbătă și atunci cântecul îngerilor ți se dezvăluie. Mulțumesc pentru cum îți descoperi mâinile.

Ela