Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

lacurile adânci sunt tulburi

1 min lectură·
Mediu
o nuntă e mai liniștitoare decât credeai, când nu mai auzi
vacarmul bulevardelor, nici torentele dinăuntru
când în mijlocul bisericii aerul se rarefiază, oamenii simt
dincolo de ziduri
iar viața pare dintr-o dată o filă de carte unde
sunt trecute doar personajele vii
- bărbații râd de formă, femeile visează eleganța
pe rondurile de iarbă
mănuși din dantelă, trepte în spirală spre lac -
apa îmi cheamă corpul prea obosit
mă aplec peste balustradă, când nimeni nu vede
prind instantenee cu soarele exact deasupra ochilor
și mă întreb dacă într-o seară
irișii mei ar putea să rupă din cer câteva siluete
să le învârtă peste ape
și a doua zi să vadă nunțile oamenilor în lumină
nu doar urme de suflet prinse din greșeală
de un ponton părăsit
034.591
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
128
Citire
1 min
Versuri
18
Actualizat

Cum sa citezi

Ela Victoria Luca. “lacurile adânci sunt tulburi.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ela-victoria-luca/poezie/13948569/lacurile-adanci-sunt-tulburi

Comentarii (3)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@ioan-barbIBIoan Barb
Ultima strofa are o frumusete aparte. Foarte frumos poemul.
0
iarasi un poem minunat, trist, generos. daca nu e cu suparare, fara sa vreau am mai vazut o varianta, o modificare la final.

mă aplec peste balustradă, când nimeni nu vede
prind instantenee cu soarele exact deasupra ochilor
și mă întreb dacă într-o seară
irișii mei ar putea să rupă din cer câteva siluete
să le învârtă peste ape
și a doua zi să vadă nunțile sufletului în lumină
nu doar urme din el prinse din greșeală
de un altul părăsit



0
@ela-victoria-lucaELEla Victoria Luca
Ioan, multumesc, starea a fost aparte, si lumina.

Cornelia, nu pot renunta la ponton (cu semnificatia inclusa), si acolo pontonul e pustiu, nu sufletul. Si pastrez distinctia intre siluete, oameni, suflete samd.
Multumesc,
Ela
0