Poezie
ai grijă ce visezi că s-ar putea să (nu) se întâmple
2 min lectură·
Mediu
dacă îmi apari iar în vise pe neașteptate, cred că este
și de la tresărirea vie, când am luat coșul de fructe
de la magazinul bio din colț
le-am ales cu grijă, le-am pus în pungă
cum așezam cu tine cărțile în etajere
sau tăceri într-un dialog fără ascunzișuri
lucruri din astea mici și bune
din care ne hrăneam după miezul nopții
și în loc de somn preferam să ne atingem
- o limită evidentă a dragostei
fără nicio legătură cu lumea de aici sau de dincolo -
sau este ca în visul când alunecam de pe un tobogan uriaș
iar la capătul lui nu era nicio groapă de nisip
ci doar o străduță, printre case vechi
boltită de plopi prelungi
și dinspre mare urcai tu, destul de anevoios
încruntat și nesigur
aș fi vrut să opresc visul, dar dincolo de corpul greu
se întindea marea, fără fructe
marea din primele zile, când nu existau
atingeri
mai târziu nu a mai fost niciodată așa
știam asta, așa cum știam că nici privirile nu sunt
de fiecare dată la fel
nimic nu se repetă la identic sau la infinit
și dacă s-a pierdut ce am trăit o dată
ceea ce revine într-o altă zi sau ni se reîntâmplă
nu mai poate fi decât un fruct, un gând
o imagine din alt vis
însă acolo lucrurile se amestecă, se confundă
până când nici reamintirea nu mai contează
ne rămâne un singur sens, o poveste
și atunci ne e bine, atunci ne putem închipui orice
absolut orice
023.876
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ela Victoria Luca
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 254
- Citire
- 2 min
- Versuri
- 34
- Actualizat
Cum sa citezi
Ela Victoria Luca. “ai grijă ce visezi că s-ar putea să (nu) se întâmple.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ela-victoria-luca/poezie/13945541/ai-grija-ce-visezi-ca-s-ar-putea-sa-nu-se-intampleComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
ELecaterina, acets dream-space in care ma trezesc de multe ori scriind sau care ma scrie cred ca este predominat de maritim sau, oricum, de ape. si de aceea impactul este nu atat al imaginilor care se succed in nanosecunde ci al intrebarii inca fara raspuns: dar ceea ce uitam din vis, sau visele complet uitate, oare cum se misca in lumea noastra interioara, cum ne construiesc mai departe?
linia realista e aproape absenta aici. sau e doar o linie fina, care uneste fragtmentar teritorii de vise.
sebastian, arheologia asta (spatiotemporala) si felul in care ea ni se dezvaluie sau in care noi ne rememoram pe noi insine cred ca reuseste prin poezie sa fie un fel de regal al in-scrierilor inauntrul sau/si in afara noastra. indiferent pe ce anume se cladeste trecut-prezent-viitorul, o autoistorizare si o redezvaluire a ei prin litera (scrisa sau nescrisa, aparuta sau niciodata posibil sa apara), esential este ca suntem aici sa le traim, cunoasterea (pe multiplele ei registre) fiind larg deschisa.
multumesc voua,
Ela
linia realista e aproape absenta aici. sau e doar o linie fina, care uneste fragtmentar teritorii de vise.
sebastian, arheologia asta (spatiotemporala) si felul in care ea ni se dezvaluie sau in care noi ne rememoram pe noi insine cred ca reuseste prin poezie sa fie un fel de regal al in-scrierilor inauntrul sau/si in afara noastra. indiferent pe ce anume se cladeste trecut-prezent-viitorul, o autoistorizare si o redezvaluire a ei prin litera (scrisa sau nescrisa, aparuta sau niciodata posibil sa apara), esential este ca suntem aici sa le traim, cunoasterea (pe multiplele ei registre) fiind larg deschisa.
multumesc voua,
Ela
0
ideea ta, din ultimele două strofe, despre impactul visurilor, m-a dus cu gândul la o alta, prin care se face că tot ce ni se întâmplă, noi retrăim, nu din perspectiva unui deja vu, ci pentru că am mai fi trăit aceleași lucruri într-o altă viață. dar asta ar avea legătură și cu visele. așa cum subconștientul păstrează toate amintirile acestea despre care noi nu știm, și aceste amintiri ne apar în vise, deci ar putea să se întâmple, dacă nu s-au întâmplat.
în poem, în schimb, se optează pentru o linie mai realistică (\"o limită evidentă a dragostei fără nicio legătură cu lumea de aici sau de dincolo\")
cu toate că ideile din poezie sunt bine echilibrate, probabil că dintr-o obișnuință a scriiturii, se simte totuși lipsa căutăturii, la nivel de structură, spunerea sinceră și directă. ceea ce e plăcut.