Poezie
fum
2 min lectură·
Mediu
ar fi simplu să fie aceeași masă de lemn, un foc și
câteva scaune goale, câteva chipuri din memorie
care fac legături invizibile între umeri, între
seara când din podea se auzeau sec zgomote
și seara asta, pâcla ei sau fumul, prima senzație
că de dincolo încep să se vadă urmele noastre
ceva ce nu am știut să păstrăm sau paharul negru
care se sparge înainte de a întoarce ochii
ei sunt toți vii, îți spuneam, ei stau în locul meu
îmi simt chircirea când te atinge o altă mână
îmi trasează cu cretă albă conturul când dispari
sau doar își dau coate
oricum lucruri din astea mărunte, desenul din palmă
cartea și ceea ce nu aș putea scrie vreodată
fiindcă prin fum trec astăzi așa cum trec solzii
pe sub lama cuțitului, pielea îmi rămâne albă
doar ochii au prins pe deasupra o pojghiță translucidă
prin care te recunosc mai ales atunci când nu te văd
***
ar fi simplu să fie aceeași masă de lemn, un foc și
câteva scaune goale, câteva chipuri din memorie
care fac legături invizibile între umeri,
pâcla sau fumul, prima senzație
că dincolo încep să se vadă urmele noastre
paharul care se sparge înainte de a întoarce ochii
fiindcă prin fum trec așa cum alunecă solzii
sub lama cuțitului, pielea rămâne albă
doar ochii au prins pe deasupra o pojghiță translucidă
prin care te recunosc mai ales atunci când nu te văd
(variantă de dmitri miticov, mulțam.)
câteva scaune goale, câteva chipuri din memorie
care fac legături invizibile între umeri, între
seara când din podea se auzeau sec zgomote
și seara asta, pâcla ei sau fumul, prima senzație
că de dincolo încep să se vadă urmele noastre
ceva ce nu am știut să păstrăm sau paharul negru
care se sparge înainte de a întoarce ochii
ei sunt toți vii, îți spuneam, ei stau în locul meu
îmi simt chircirea când te atinge o altă mână
îmi trasează cu cretă albă conturul când dispari
sau doar își dau coate
oricum lucruri din astea mărunte, desenul din palmă
cartea și ceea ce nu aș putea scrie vreodată
fiindcă prin fum trec astăzi așa cum trec solzii
pe sub lama cuțitului, pielea îmi rămâne albă
doar ochii au prins pe deasupra o pojghiță translucidă
prin care te recunosc mai ales atunci când nu te văd
***
ar fi simplu să fie aceeași masă de lemn, un foc și
câteva scaune goale, câteva chipuri din memorie
care fac legături invizibile între umeri,
pâcla sau fumul, prima senzație
că dincolo încep să se vadă urmele noastre
paharul care se sparge înainte de a întoarce ochii
fiindcă prin fum trec așa cum alunecă solzii
sub lama cuțitului, pielea rămâne albă
doar ochii au prins pe deasupra o pojghiță translucidă
prin care te recunosc mai ales atunci când nu te văd
(variantă de dmitri miticov, mulțam.)
065.054
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ela Victoria Luca
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 244
- Citire
- 2 min
- Versuri
- 30
- Actualizat
Cum sa citezi
Ela Victoria Luca. “fum.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ela-victoria-luca/poezie/13916219/fumComentarii (6)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
mi-a placut foarte mult prima strofa. foarte vie si expresiva. in a doua mi se pare inoportuna referirea la \"ei\" - desi stiu ca in poemele tale nu e nimic niciodata inoportun si anapoda asezat. si finalul e extrem de reusit. atat imprevizibil cat si sugestiv. ma pune in postura de a incerca sa-mi imaginez recunoscutul ala, si rezultatul e tare frumos :)
0
\"ei\" acela face legatura cu cei care au stat pe scaune, chipurile din memorie etc.
initial versul spontan a venit asa: \"sunt toti, toti sunt vii, iti spuneam, stau in locul meu\", dar la relectura cu voce tare, si la relectura dupa o zi, parca s-a impus o identitate anume si o apasare pe ea, conturare, taman acolo in strofa aceea.
apai, cu re_cunoscutul cand nu mai (re)vezi, e poveste in n straturi de memorii.
multam,
ela
initial versul spontan a venit asa: \"sunt toti, toti sunt vii, iti spuneam, stau in locul meu\", dar la relectura cu voce tare, si la relectura dupa o zi, parca s-a impus o identitate anume si o apasare pe ea, conturare, taman acolo in strofa aceea.
apai, cu re_cunoscutul cand nu mai (re)vezi, e poveste in n straturi de memorii.
multam,
ela
0
In unele parti e consistent, desi as incerca sa-l fac mai concis. Mi se pare grabit uneori. Prima parte desi consistenta e pe metoda juxtapunerii si adaugarii, fiecare vers vine cu ceva nou dar la un mom dat e prea mult (ulimele 2 versuri din strofa adauga in exces)
mijlocul e subtire pt ca e pretios si nu aduce nimic nou esential
finalul fara primele 2 versuri din strofa referintele la actul scrisului in cadrul poeziei ma exaspereaza si aici sunt imagini-idei bune doar ca poate ar avea efect mai puternic reformulate cumva.
e ok
eu l-as vedea mai degraba asa:
ar fi simplu să fie aceeași masă de lemn, un foc și
câteva scaune goale, câteva chipuri din memorie
care fac legături invizibile între umeri,
pâcla sau fumul, prima senzație
că dincolo încep să se vadă urmele noastre
paharul care se sparge înainte de a întoarce ochii
fiindcă prin fum trec așa cum (trec)aluneca solzii
sub lama cuțitului, pielea rămâne albă
doar ochii au prins pe deasupra o pojghiță translucidă
prin care te recunosc mai ales atunci când nu te văd
Pentru fiecare lucru pe care l-am taiat din poemul tau am argumente de ce am taiat (am folosit tehnica asta, n-am mai formulat desi in final ar fi fost recomandat). Pot sa formulez si argumentele, dar nu prea am timp momentan, daca nu-ti dai seama de ce revin.
(suplimentar: la comparatii evita acelasi verb eu trec cum trec solzii - face comparatia vulnerabila, compar obiectul dar pot face mai complex sa compar actiunea si atunci nu acelasi verb - am ales aluneca cea mai la indemana poate nu si cea mai potrivita alegere)
mijlocul e subtire pt ca e pretios si nu aduce nimic nou esential
finalul fara primele 2 versuri din strofa referintele la actul scrisului in cadrul poeziei ma exaspereaza si aici sunt imagini-idei bune doar ca poate ar avea efect mai puternic reformulate cumva.
e ok
eu l-as vedea mai degraba asa:
ar fi simplu să fie aceeași masă de lemn, un foc și
câteva scaune goale, câteva chipuri din memorie
care fac legături invizibile între umeri,
pâcla sau fumul, prima senzație
că dincolo încep să se vadă urmele noastre
paharul care se sparge înainte de a întoarce ochii
fiindcă prin fum trec așa cum (trec)aluneca solzii
sub lama cuțitului, pielea rămâne albă
doar ochii au prins pe deasupra o pojghiță translucidă
prin care te recunosc mai ales atunci când nu te văd
Pentru fiecare lucru pe care l-am taiat din poemul tau am argumente de ce am taiat (am folosit tehnica asta, n-am mai formulat desi in final ar fi fost recomandat). Pot sa formulez si argumentele, dar nu prea am timp momentan, daca nu-ti dai seama de ce revin.
(suplimentar: la comparatii evita acelasi verb eu trec cum trec solzii - face comparatia vulnerabila, compar obiectul dar pot face mai complex sa compar actiunea si atunci nu acelasi verb - am ales aluneca cea mai la indemana poate nu si cea mai potrivita alegere)
0
nu e necesara argumentarea, din felul in care ai taiat, imi dau seama de ce este necesara taierea. chiar e fain ca mi-ai dat de gandit asupra a ce este de reconstruit in text.
multumesc, tin seama si chiar e nevoie de asa interventie ca a ta, aici.
ela
multumesc, tin seama si chiar e nevoie de asa interventie ca a ta, aici.
ela
0
pastrez varianta ta, cu inlocuirea acelui \"aluneca\", oi vedea eu cu ce anume.
aici, pe aceasta pagina las asa cum a fost postat, insa in fisierul meu am inlocuit deja cu varianta modificata de tine, chiar merita pastrata asa, multumesc mult.
ela
aici, pe aceasta pagina las asa cum a fost postat, insa in fisierul meu am inlocuit deja cu varianta modificata de tine, chiar merita pastrata asa, multumesc mult.
ela
0
ok, scuze ca am trimis de 2 ori comm, nu imi aparuse ca fiind postat prima data. Poate parea putin cam tehnic comentariul, dar in spatele oricarei poezii excelente citita de mine din vreun autor sau altul sta o tehnica impecabila.
si bineinteles celelalte straturi, dar nu vreau sa monopolizez discutia
doar am profitat de text ca sa fac un exerciutiu, multumesc.
si bineinteles celelalte straturi, dar nu vreau sa monopolizez discutia
doar am profitat de text ca sa fac un exerciutiu, multumesc.
0
