Mediu
aceeași stradă
același loc obosit
bălți de soare arzând pe asfalt
și tu
oameni sau ce-or fi trec
lumina se scurge prin mâini
și dintr-o dată mă simt ca-ntr-un computer gigant
rătăcind printre circuite
universul devine atât de mic
înțeleg că acum cineva îmi rescrie memoria
un fior rece pe șira spinării
îmi spune că tu s-ar putea să nu fii tu
ci doar o informație stocată în mine
un simplu reset și dispari
un simplu reset și dispar și eu
biet fragment de memorie adăugată
și toată lumea noastră
trecutul nostru și fiecare întâmplare
nu sunt decat o joacă a cuiva
mult mai mare și mult mai înalt
care-ar putea oricând să ne reseteze
022.899
0
\"și toată lumea noastră
trecutul nostru și fiecare întâmplare
nu sunt altceva decat o realitate virtuală\"
si aici as mai schimba versul cu realitatea virtuala sau as scoateo de tot. in rest e un text chiar bun sa stii