Poezie
nu a mai rămas decât ochiul
1 min lectură·
Mediu
ei beau cafeaua cu zahăr
mult zahăr
și nu mai sunt îndrăgostiți
nu mai iubesc deloc
ei își scutură viața de sine
și moartea o scutură
de tăciunea terestră
oamenii se adună încet pe la case
calcă absent pe iarba îmblânzită
mai demult
nu a mai rămas decât ochiul
privirea crescută pe dinăuntru
în loc de carne
ei beau cafeaua cu zahăr
mult zahăr
și nu mai sunt îndrăgostiți
nu mai iubesc deloc
053.225
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ecaterina Ștefan
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 73
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 17
- Actualizat
Cum sa citezi
Ecaterina Ștefan. “nu a mai rămas decât ochiul.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ecaterina-stefan/poezie/13917211/nu-a-mai-ramas-decat-ochiulComentarii (5)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
ce inseamna \"moartea o scutură/ de tăciunea terestră\" ? ce-i aia tăciunea ?
0
TÃCIÚNE, tăciuni, s.m. 1. Rămășiță dintr-o bucată de lemn care a ars incomplet; cărbune sau lemn în faza de ardere fără flacără. ♢ Expr. A nu avea nici tăciune în vatră = a fi foarte sărac. Nu-i ard (nici) tăciunii în vatră, se spune despre un om (sărac) căruia îi merge prost în toate, care nu izbutește nimic. 2. Boală a plantelor (cerealiere) provocată de o ciupercă parazită care se manifestă prin distrugerea totală sau parțială a părților atacate și prin apariția în locul acestora a unei pulberi de culoare neagră; cărbune. – Din lat. *titio, -onis.
0
ma rog. eu as fi zis altfel sincer. suna foarte nu-stiu-cum \"taciunea terestra\".
imi place prima strofa. are un aer stanescian, un pic ursuz si suprarealist. reda in acelasi timp o atmosfera dinamica, un mic filmulet de tip cotidian si usor trist. chiar imi place.
cred ca si a doua e in regula intrucat merge pe acelasi fir liric si planul evocat e complementar cu cel anterior.
ceea ce as face insa ar fi sa scot poza :) am impresia ca nu se potriveste deloc. expresia ei nu imi pare in acelasi ton cu poemul. ( pare mai degraba horror )
pe scurt, cred ca-i un poem bunicel asta care chiar transmite ce si-a propus.
imi place prima strofa. are un aer stanescian, un pic ursuz si suprarealist. reda in acelasi timp o atmosfera dinamica, un mic filmulet de tip cotidian si usor trist. chiar imi place.
cred ca si a doua e in regula intrucat merge pe acelasi fir liric si planul evocat e complementar cu cel anterior.
ceea ce as face insa ar fi sa scot poza :) am impresia ca nu se potriveste deloc. expresia ei nu imi pare in acelasi ton cu poemul. ( pare mai degraba horror )
pe scurt, cred ca-i un poem bunicel asta care chiar transmite ce si-a propus.
0
merci claudiu. este ochiul meu oricat de horror nu ti s.-ar parea. cred ca ai facut eforturi ca sa lasi comm asa prietenos. deocamdata las asa. mie imi e aproape de suflet poemul acesta si parca imi e mai drag decat altele.
0
am scos totusi poya. mai bine asa. ms. te mai astept.
0
