Poezie
păcătos
1 min lectură·
Mediu
într-o zi m-am ‘spăimântat
de gândurile ce mă năpădeau
le vedeam în oglinda singurătăţii
cum iau culoarea nopţii
mă bântuiau până şi-n vise
turme de cai năzdrăvani
pe care înaripam spre nicăieri
din rafturi prăfuite ţiuiau
trompete cu dangăt de clopot
să mă aud pe mine cel adevărat
m-am îmbăiat şi m-am primenit
iar apoi am ieşit în hora satului
să mă fac poezie
un mod de zicere în dodii
ca o duhnire a sfântului nostru duh
poate nu ştiţi de fapt noi nu vorbim
fiecare suntem un pustiu sub arşiţă
de sete se umple vasul cu tăcere
şi începe să dea pe-afară
ca un fel de izvor care irupe
rostirea nu e decât un tainic ecou
al acelui susur intern neauzit
când este foarte foarte cristalină
răzbat prin ea toate dorurile lumii
ca un plânset de liră
nu-mi tulburaţi graiul
chiar de poate e cam răguşit
o fi răcit şi el de-atâtea depărtări
miraţi-vă că printre răutăţi
blestem şi vine el încă mai vine
e dicţionar şi al existenţei mele
rază ce profanez albul hârtiei
în care odihneşte nesfinţirea
moaştelor sfinţilor lumii
011.376
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Dumitru Sava
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 183
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 34
- Actualizat
Cum sa citezi
Dumitru Sava. “păcătos.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/dumitru-sava/poezie/14159501/pacatosComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
RRRRrazvan rachieriu✓“Graiul” evidențiază amprenta vocală a unui popor, el înglobează atât sfințenia şi sacralitatea sa, cât şi “blestemele” şi sacrilegiile, reflectând matricea ființială a nației ale cărei elemente caracterizează specificitatea sa şi al cărei spirit unic se diferențiază de celelalte spirite ale celorlalte națiuni.
0