Poezie
Degeaba...
1 min lectură·
Mediu
degeaba apelez la dărnicia ta
și-ți cer numai un strop să-mi dai
din leacul pentru boala mea
tu nu te mai iubești măcar pe tine
demult ți-e ferecată inima
nebun ce cred blajinu-ți chip mă mint
că ești miloasă deși între semeni
cei mai egoiști sunt generoșii
ei nu din dragoste întind un ban
ci numai că așa se simt mai bine
flămând pândesc o coajă de la tine
dar știu că cei mărinimoși rămân
în mod paradoxal zgârciții
măcar nu-și fac din mâna-ntinsă
disprețuind un pansament de suflet
mă amăgesc și eu că poate... poate...
deși cu-adevărat cei fericiți
au fost și fi-vor numai cerșetorii
zâmbesc de fiecare dată când primesc
și nu sunt triști că n-au ce da
îndură-te străino de suferința mea
sunt cerșetorul ce mă dăruiesc ție
măcar numai o zi să-ți fiu aproape
pentru mine însă ți-e ferecată inima
degeaba mai apelez la dărnicia ta
001.169
0