Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

Nimic

1 min lectură·
Mediu
Ce răspuns s-aștepte ziua în veșmânt de frunză rece
Când și râul dar și drumul prin privirea tristă-i trece
Cerul ispitește păsări tot mai negre și mai iuți
Însă zborul spre iubire tu n-ai cum să-l mai săruți
Prea legat de stânci cu lanțuri neclintit spre a rămâne
Dacă azi ești mai nimica ce altceva poți fi mâine
Mai în sus pe dealul negru zace ca un șarpe mort
Chipul tău de cruce vie smulsă cu mormânt cu tot
Fericit cel îndoielnic auzind din spinii surzi
Urletele neființei ce tu încă nu le-auzi
Fără vreun răspuns anume dar c-o mare de-ntrebări
Fericit cel ce nimicul nu-l mai duce nicăieri.
012007
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
109
Citire
1 min
Versuri
12
Actualizat

Cum sa citezi

Dumitru Mălin. “Nimic.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/dumitru-malin/poezie/14021413/nimic

Comentarii (1)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@coculeanu-paulCP
Coculeanu Paul
Suferință în douăsprezece versuri, pe tot atâtea scaune rotunde din asamblul de la Tg. Jiu. Înțelepciune sculptată liric cu finețe, ritm, rimă, deosebit. Remarc îndeosebi strofele 2,4,5. Este gazel, cred. Titlul și finalul aduc aminte despre nimicul lui M.Eminescu, nimicul primordial, nimicul care va lua locul acestei lumi după brahmanii hinduismului.
0