Poezie
Aproape viață
1 min lectură·
Mediu
Râdeam de frunza verde, plângeam de cea uscată
Venise-un vânt ca biciul și-o toamnă dintrodată
Se legănau arinii pe margine de râu
N-am vrut să văd târziul, dar sunt silit să-l fiu
N-am vrut să fie negri mestecenii pe stânci
Da-n coaja lor de lapte-s tăiate vârste-adânci
Uitarea-i amintire, ori poate și invers
Sfârșitul și-nceputul vin din același sens
Amaru-i dulce-ntruna și dulcele amar
Depinde cine gustă și ce-ndoieli tresar
Râdeam, plângeam de frunza uscată-n toamna grea
De fapt râdeam cu lacrimi de viața-frunză a mea.
023.404
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Dumitru Mălin
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 86
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 12
- Actualizat
Cum sa citezi
Dumitru Mălin. “Aproape viață.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/dumitru-malin/poezie/14018462/aproape-viataComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
DMMultumesc Diana! Ai remarcat bine cele doua versuri care si pt. mine sunt miezul textului. Ramanem prieteni si ne citim, nu?
0
rotunjimi întro înțelepciune, foarte frumos spus - Amaru-i dulce-ntruna și dulcele amar
Depinde cine gustă și ce-ndoieli tresar -
ultimul vers este o autoironie delicioasă, d-le Mălin, mă-nchin!
Diana Slavu