Poezie
Bacovia sunt singur și mi-e frig
1 min lectură·
Mediu
Parcă plutesc pe-o aripă nebună
În toamna-iarnă care n-a-nceput
Dar a-ngețat a greierilor strună
Și-s singur pe pământ acum demult
Sunt singur până-n neguri până-n ploaie
Cum doar Bacovia să mai fi fost
Când și-oblonea fereastra la odaie
Și corbii-i slobozea spre-al lumii rost
Mi-adun sub ochi priveliști împăcate
Că doar așa-mi mai pot minți de-acum
Viața goală-plină de păcate
Ce nu-și mai înțelege nici un drum
Cu oarbe mâini tot caut vreun loc
Unde secundele să nu-mi sfâșie
În colții lor de gheață și de foc
Nădejdea tremurândă străvezie
C-aș fi poet măcar până-n nisoare
Până-n mormântul alb din care strig
Prin muți copaci de plumb cu frunze-amare
Bacovia, Bacovia... mi-e frig!
033.662
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Dumitru Mălin
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 113
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 20
- Actualizat
Cum sa citezi
Dumitru Mălin. “Bacovia sunt singur și mi-e frig.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/dumitru-malin/poezie/13995582/bacovia-sunt-singur-si-mi-e-frigComentarii (3)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
DMMultumesc. Am citit si eu poemul tau recomandat "Fetita cu crocodil" si comentariile bune. Subscriu la ele, le meriti cu toate felicitarile. Si sa stii ca eu sunt un pretentios cititor de poezie si laud sincer rar pe cineva. Inafara de mine rar pot gasi pe cineva caruia sa-i spun: ai scris un poem bun!
0
SD:))) cu riscuri mari de off, off, topic:) da, daca stau bine sa ma gandesc, rar am intalnit si eu pe cineva in afara de mine, care sa spuna ca am scris un poem bun!
0
strofa 3, versul 3, cred ca lipseste un „de” cumsecade de pe acolo.
in rest, cele bune si viata din belsug!