Poezie
Nu mă prefac, chiar spânzur niște vise
1 min lectură·
Mediu
Argint mănos îmbracă pomi și ierbi
Și-o ceață grea-i stăpână pe grădină
De ce-s cărunt și eu să nu mă-ntrebi
Nici pentru ce privirile-mi suspină
Poți să și crezi că numai mă prefac
Și că de fapt iubirile-mi țin cale
Și-ntr-un noroc subțire ca un ac
Mai pot s-aleg pe cine și pe care
Poți să nu vezi cum frunzele-au căzut
Pe drumurile mele-nalt cât casa
Înot prin ele silnic și durut
Și cam atâta-i viața mea frumoasa
Argint mănos prin iarbă peste pomi
Peste privirea-mi albă suspinândă
Atunci cum să nu bei și să nu dormi
Ori să nu-ți spânzuri dorul sus de grindă!?
012.361
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Dumitru Mălin
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 105
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 16
- Actualizat
Cum sa citezi
Dumitru Mălin. “Nu mă prefac, chiar spânzur niște vise.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/dumitru-malin/poezie/13994022/nu-ma-prefac-chiar-spanzur-niste-viseComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
multa melancolie dar si o muzicalitate duioasa, vecina cu varsta aceea in care stam cu usa inchisa, de teama timpului :)
0
